Prețul la gaze este o mare problemă pentru Uniunea Europeană, după ce în 2021 a scăpat de sub control și nu se mai oprește din creștere. Statele din Vest sunt speriate de aceste creșteri și caută soluții, chiar dacă nu există un consens la nivel european.
Gazul a devenit un conflict geopolitic între marile puteri ale lumii, nu doar din UE, după ce China a făcut mari rezerve de gaz și acest lucru a generat creșteri exagerate. Dar toate marile state din lume au forțat piața de gaze la început de 2021, cumpărând cu mult mai mult decât în 2019, arată o analiză Oxford energy. SUA, Japonia, Canada sunt doar câteva alte state care au cumpărat foarte mult gaz și au influențat direct prețul final.
Statele Uniunii Europene au fost afectate atât de scăderea producției, cât și de cantitatea distribuită de Rusia și Norvegia. În ultimele opt luni din 2021, importul de gaz din Rusia și Norvegia a scăzut a scăzut cu 22,4 miliarde metri cubi (bcm), însă țările europene nu au reușit să acopere aceste pierderi cu gazul important din nordul Africii sau Azerbaidjan și au fost nevoite să apeleze la rezervele pe care le aveau. În total, au avut pierderi de 43,7 bcm în primele 8 luni din 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2019 (producție și import).
Producția europeană de gaze (UE+Marea Britanie) a fost în ianuarie-august 2021 de 39 de miliarde mc, adică cu 12,5 miliarde mai mică decât în aceeași perioadă din 2019. Experții estimează că aceste scăderi sunt temporare și în următoarele 5-6 luni se va regla situația.
Sursa foto: Oxford energy
Europa rămâne dependentă de gazul din Rusia și acest lucru se simte imediat în facturile cetățenilor. În primele 8 luni din 2021, conductele din Rusia au livrat mai puțin gaz decât în 2019. Scăderea în ianuarie-august 2021, față de ian-aug 2019, a fost cu 19,3 miliarde mc.
Cea mai mare pierdere s-a înregistrat prin conducta din Ucraina. Fără gazul din Rusia, Ucraina este o țară care are foarte mult de pierdut și la fel se întâmplă și în cazul Republicii Moldova. Mai exact, Ucraina a pierdut, în primele 8 luni din 2021, o cantitate de 27,1 miliarde metri cubi, comparativ cu ianuarie-august 2019. Este o scăderea de 50% a gazului rusesc transportat prin Ucraina, arată experții Oxford Energy.
Mulți ani Ucraina s-a opus Nord Stream 2, motivând că Rusia ar putea șantaja UE, dar de data aceasta germanii și rușii vor putea face afaceri împreună. Pe conducta Nord Stream, care deja e folosită de germani, nu a scăzut cantitatea de gaz livrat în 2021, ci chiar a avut o ușoară creștere de 0,26 miliarde mc. Adică afacerile dintre germani și ruși continuă să fie prospere și vor avea și mai mult succes după ce vor alimenta Nord Stream 2.
De asemenea, rușii au crescut (cu 7,7 miliarde mc) și cantitatea de gaz livrată spre sudul continentului, tranzitând Turcia, spre Bulgaria, Grecia, Serbia, Macedonia de Nord. Conducta Yamal, care traversează Belarus și se oprește în Germania, a avut doar o ușoară scădere de 0,1 bcm în primele 8 luni din 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
După cum arată cifrele, Ucraina va fi marele perdant din acest conflict geopolitic, a cărui miză este gazul către marile state europene. Odată ce toată lumea își va face rezerve și va crește cantitatea de gaz în Europa, prețul ar putea înregistra o scădere.
UE, divizată de prețul gazelor
Franța și Spania au cerut, la începutul lunii octombrie, o intervenție rapidă a Comisiei Europene pe piața energetică, atât pentru facturile la energie electrică, cât și pentru cele la gaz. Spania și-ar dori ca gazele naturale să fie cumpărate la nivel european, pentru a-și spori puterea de negociere și a reduce astfel prețul.
Apelul francezilor și spaniolilor a fost imediat respins de Germania și sateliții săi, iar Italia nu a intervenit în această dezbatere, având un premier care e adeptul unui stat minimal și slab pe piață. Germania nu are niciun motiv să facă o reformă, atât timp cât va avea Nord Stream 2 și va putea vinde gaz. Alături de Germania sunt Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxembourg, Letonia și Olanda.
Polonia simte că poate avea de pierdut dacă rămâne prinsă între Germania și Rusia, mai ales că primea gaz de la ruși prin conducta Yamal (care traversează Belarus). Polonezii vor să fie independenți de Gazprom și caută să se conecteze la conducta Baltică, ce transportă gaze din Marea Nordului, din Norvegia spre Polonia, traversând Danemarca. Această conductă ar putea transporta 10 miliarde de mc pe an, adică de aproape 6 ori mai puțin decât Nord Stream. Numai că planurile Poloniei pot fi întârziate dacă Danemarca va suspenda un aviz pentru mediu, iar conducta va înregistra întârzieri. Acest lucru ar fi o lovitură dură pentru Polonia, care în 2022 va trebui să apeleze la ruși și va plăti tot mai scump.
Rusia controlează gazele europene
Totuși, unul dintre răspunsurile rușilor ar putea fi chiar prin conducta de gaz, dacă polonezii nu se vor aproviziona din Marea Nordului. Polonia a văzut cum Ucraina și-a pierdut rolul de distribuitor de gaz spre Europa de Vest și în curând va suferi economic, deoarece gazul rușilor era unul dintre motoarele economiei de la Kiev. În cazul în care Varșovia va ajunge la mâna Rusiei, atunci va plăti foarte scump pentru gaz sau Moscova va reduce cantitatea de gaz pe conducta Yamal.
Inclusiv Ungaria și-a pregătit un plan de salvare și încearcă să evite Ucraina, anticipând declinul Kievului pe piața de gaze. Politicienii de la Budapesta au semnat un contract pe termen lung cu Gazprom. Ungaria va cumpăra 4,5 miliarde de mc de la ruși, însă prin conducte din Serbia și Austria, întrerupând legăturile cu Ucraina. Această decizie a înfuriat autoritățile de la Kiev deoarece vor pierde milioane de euro din taxele de tranzit. Cu cât scade cantitatea, cu atât Ucraina încasează mai puțin. Oficialii ucraineni au cerut ca Comisia Europeană să investigheze acest acord dintre Ungaria și Gazprom.
Facturile tot mai mari la gaze ascund de fapt un conflict între marile puteri, în care Rusia își resetează piața de gaz și își atacă adversarii. Odată ce Rusia va începe livrarea de gaz la capacitate maximă prin Nord Stream 2, va avea legături spre sudul Europei și spre Balcani și va domina tot flancul estic, atunci Ucraina va deveni irelevantă pentru planurile Moscovei și ar putea chiar să rămână fără gaz. Un nou „război al gazului” între Rusia și Ucraina îi va lăsa pe cei din urmă într-o iarnă friguroasă. Și ar putea rămâne singură deoarece și-a stricat relațiile cu Ungaria, în România nu a avut niciodată parteneri, iar NATO nu e clar producător de gaze.
Republica Moldova are un deficit uriaș de gaze și este nevoită să negocieze cu Gazprom pentru a se salva. Fără un acord între cele două părți, nimeni nu va putea ajuta Moldova în această iarnă, nici măcar România care ar trebui să cumpere foarte scump gazul pentru a-l vinde la un preț mai mic Moldovei sau pentru a-l oferi gratuit. Oricum România și Moldova nu au o conductă care să transporte cantități mari.
Între timp, Rusia își va crește influența în China. Exportul de gaze prin conducta estică Rusia-China a crescut în 2021, iar în 2024 va ajunge la 38 de miliarde mc/an. Gazprom și China au un acord pe 30 de ani, în valoare de 400 de miliarde de dolari. Cele două țări lucrează și la o nouă conductă Siberia 2, care le va conecta traversând Mongolia, și ar putea export 50 de miliarde mc/an.
Rusia rămâne al doilea producător de gaze din lume, după Statele Unite, și are o producție de circa 6 ori mai mare decât China. Acest lucru îi permite să influențeze direct piața mondială a gazului, mai ales pe cea din Europa și mai ales în țările cu care nu are relații de prietenie.
