Ultimul raport MCV, pe care îl va mai are România, remarcă progresele înregistrate de țara noastră în domeniul justiției și arată că guvernele din ultimii 2 ani au făcut toate eforturile pentru a respecta recomandările Comisiei Europene și Comisiei de la Veneția.
Legile justiției, cel mai disputat subiect
Cele mai multe reproșuri la adresa România au fost pentru cele trei legi ale justiției care stabilesc statutul magistraților și procedurile de organizare a procesului juridic. Comisia Europeană arată că în 2018 și 2019 aceste legi au suferit mai multe modificări negative, care au dus inclusiv la înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Raportul MCV din 2022 arată că cele trei legi ale justiției, elaborate în perioada 2021-2022, au primit aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Curtea Constituțională a respins sesizările opoziției cu privire la aceste pachete de legi. Chiar dacă Guvernul României nu are avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția, care se va pronunța în decembrie 2022, Comisia Europeană arată că reprezentanții guvernului au ținut cont de recomandările specialiștilor și le-au aplicat în cele trei legi. Comisia de la Veneția a exprimat un aviz de urgență, pe un număr limitat de subiecte, și a ajuns la concluzia că legile justiției par să se îndrepte în direcția bună. Totodată, România a reușit să desființeze SIIJ, care a fost una dintre cele mai importante solicitări în celelalte MCV-uri.
Experții europeni au cerut Guvernului României să construiască un sistem transparent de numiri în funcțiile de conducere ale parchetelor, pentru a asigura o justiție independentă, bazată pe meritocrație, nu pe culori politice. După recentele modificări ale legilor justiției, CSM va participa mai activ în procesul de numire a procurorilor în funcțiile de conducere. Secția pentru procurori va fi implicată atât în procesul de selecție, cât și în procesul de nominalizare, unde ministrul justiției va trebui să ceară avizul acestei secții. Chiar dacă avizul nu este obligatoriu pentru ministru, noile legi prevăd că în cazul unui aviz negativ ar trebui să aibă un nou interviu cu candidatul propus, care să țină cont de argumentele expuse de CSM. În urma noului interviu, ministrul poate ori să trimită mai departe propunerea către Președinte, ori să o retragă și să organizeze un nou proces de selecție.
Comisia de la Veneția a precizat că, deși un aviz negativ al CSM nu poate împiedica o propunere, responsabilitatea politică va fi împărțită între Președinte și ministrul justiției, iar rolul CSM în acest proces este întărit.
Comisia Europeană remarcă faptul că Parlamentul a reușit să modifice Codul de conduită pentru parlamentari astfel încât să respecte independența justiției, iar în ultimii 2 ani au scăzut considerabil atacurile parlamentarilor la adresa magistraților sau instanțelor de judecată. Un astfel de cod de conduită ar urma să fie introdus și pentru miniștri.
MCV-ul din 2022 apreciază faptul că România a făcut pași pentru a revizui Codul penal și Codul de procedură penală, iar această reformă a fost asumată de Guvern inclusiv în Planul Național de Redresare și Reziliență. Procesul de revizuire este încă în desfășurare, iar România ar putea să ajungă la o formă finală în următorii ani, pentru a respecta angajamentele asumate la nivel european. Experții europeni sunt încrezători că țara noastră va îndeplini acest obiectiv.
Comisia Europeană continuă să fie îngrijorată de modul în care sunt modificare legile în România și numărul tot mai mare de Ordonanțe de Urgență folosite de Guvern pentru a introduce modificări legislative, fără a consulta societatea civilă. Comisia Europeană își dorește mai multă transparență și mai multă consultare publică înainte de adoptarea legilor sau OUG. Țara noastră ar putea să aibă o structură specializată care să supravegheze calitatea procesului legislativ. Totuși, MCV-ul din 2022 observă mici pași făcuți de Guvern pentru consultările publice, chiar dacă nu mereu a fost posibil acest lucru.
România a reușit să întărească rolul CSM în justiție, oferindu-i mai multe puteri, deși de multe ori Consiliul are doar funcție consultativă. CSM s-a angajat activ în modificarea legilor justiției, oferind aviz pozitiv, a aprobat desființarea SIIJ. Totuși, în interiorul CSM rămân multe dispute între diferite grupuri, arată experții europeni, mai ales când e vorba de alegerile interne. Noul CSM din 2023 va avea rolul de a se implica în reforma justiției și să garanteze transparență pentru deciziile luate, chiar dacă membrii Consiliului au acuzat de multe ori durata prea mare pentru procese sau inconsecvența deciziilor instanțelor. Numirea noului șef al Inspecției Judiciare, în 2022, pare a fi făcută în urma unui proces mai simplu, însă experții europenii arată că a existat doar un singur candidat.
Combaterea corupției
Comisia Europeană laudă eforturile DNA de a combate corupția din România, deși „rămân provocări operaționale pentru lupta împotriva corupției la nivel înalt”. DNA are o lipsă de personal, iar în continuare sunt folosite delegarea și detașarea procurorilor pentru a asigura un număr suficient de magistrați în lupta împotriva corupției. În PNRR, România s-a angajat ca până la 30 iunie 2023 să asigure pentru DNA o rată de ocupare de cel puțin 85%.
Deși SIIJ a fost desființată, DNA nu și-a recăpătat rolul de a ancheta corupția din sistemul de justiție, arată raportul MCV din 2022. Pentru aceste anchete ar urma să se înființeze o nouă structură.
Activitatea DNA a fost afectată în ultimul an de unele decizii ale Curții Constituționale și de absența unor precizări legislative care să stabilească noile proceduri. Totuși, România are un bilanț pozitiv în privința combaterii corupției, iar noile prevederi legislative, noile proceduri penale ar putea să consolideze activitatea DNA și să asigure partenerii străini că țara noastră depune eforturi pentru a combate corupția.
De asemenea, Parlamentul a devenit mult mai deschis la cererile DNA de a ridica imunitatea parlamentarilor implicați în anchete. Comisia Europeană apreciază progresele înregistrate de România. Din 2021 și până în prezent se remarcă un impuls pozitiv.
„Recomandările au fost respectate”
Comisia Europeană consideră că recomandările făcute în trecut, prin MCV, au fost respectate și „îndeplinite în mod satisfăcător, iar monitorizarea va continua prin Raportul privind statul de drept. Comisia apreciază angajamentul Guvernului României de a face reformele din justiție ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția.
România mai are de îndeplinit multe obiective, care au fost asumate prin PNRR. Experții europeni vor monitoriza în continuare situația sistemului de justiție, procesul legislativ și integritatea politicienilor români. Până în 2024, România va trebui să elaboreze o lege consolidată a integrității, iar ANI lucrează cu Ministerul Justiției în acest sens.
Comisia Europeană apreciază activitatea ANI și transparența de care a dat dovadă în deciziile pe care le-a luat cu privire la politicienii români. Experții europeni sunt încrezători că ANI va continua să performeze în următorii ani. Comisia consideră că toate obiectivele privind integritatea politicienilor au fost respectate în mod satisfăcător.
„Comisia este încrezătoare că acum, odată cu stabilirea pașilor finali-cheie, cooperarea și monitorizarea sistemului de justiției și politicilor anticorupție din România pot fi continuate în cadrul Raportului privind statul de drept , care se aplică tuturor statelor membre. (…) Comisia consideră că progresele înregistrate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România în momentul aderării sale la Uniunea Europeană”, arată raportul MCV din 2022.
Comisia Europeană a recomandat ridicarea MCV pentru România, ceea ce ajută țara noastră să scape de numeroasele critici la nivel european și confirmă progresele făcute în ultimii ani. Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, că MCV-ul nu va mai fi aplicat pentru România, după ce s-au făcut reformele necesare ținând cont de recomandările experților europeni.
„Astăzi este o zi foarte importantă pentru România, care a făcut un nou pas semnificativ pe calea integrării europene. Mecanismul de Cooperare și Verificare s-a încheiat astăzi pentru țara noastră! Avem, așadar, confirmarea clară că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept și s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei împotriva corupției”, a declarat președintele Iohannis.
