Președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, a anunțat luni, 15 mai, că R. Moldova va iniția procedura de retragere din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit lui Igor Grosu, decizia a fost luată după mai multe discuții în cadrul fracțiunii PAS și consultări cu președinta Maia Sandu și reprezentanții Guvernului, în contextul în care „aflarea în CSI nu a ferit R. Moldova de șantajul energetic în plină iarnă, de amenințări și declarații oficiale ostile la adresa independenței și suveranității R. Moldova”.
Mișcarea ar putea avea implicații semnificative, atât pentru R. Moldova, cât și pentru viitorul CSI.
Scurt istoric al CSI
Comunitatea Statelor Independente reprezintă teoretic o organizație regională formată din fostele state care intraseră în componența Uniunii Sovietice. Această entitate a fost creată oficial la inițiativa Rusiei, cu scopul de a menține cooperarea și legăturile între statele succesoare ale Uniunii Sovietice și de a promova stabilitatea și dezvoltarea în regiune. În realitate însă, CSI a avut ca obiectiv menținerea unei sfere de influență rusești în fostele republici sovietice. Acționând ca o organizație umbrelă sub patronajul Moscovei CSI a folosit o mulțime de instrumente din arsenalul rusesc: amenințari, șantaj energetic și economic și chiar ocupație militară pentru a menține fostele republici sovietice sub controlul Moscovei.
Comunitatea Statelor Independente a fost înființată oficial pe 8 decembrie 1991, prin semnarea Acordului de la Minsk de către liderii a 11 foste republici sovietice. Primii membri fondatori ai CIS au fost Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazakhstan, Kîrgîzstan, R. Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina (stat fondator dar niciodată membru deplin) și Uzbekistan. În 1993 s-a alăturat și Georgia. A fost creată totodată o structură instituțională care a inclus Consiliul Șefilor de Stat, Consiliul de Coordonare Economică și Comisia Parlamentară CIS, pentru a facilita procesul decizional și implementarea acordurilor încheiate între statele membre.
CSI a fost discreditată însă pe parcursul existenței sale din cauza practicilor Kremlinului. Rusia împrumuta de pildă bani statelor aflate la ananghie pentru ca mai apoi să folosească aceste împrumuturi pentru a-și adânci controlul asupra acestora. Sub conducerea lui Putin, Rusia a fost „fratele mai mare” din Comunitatea Statelor Independente. Arma energetică a fost folosită adesea de Moscova pentru a pune presiune pe guvernele statelor membre, dependente de Rusia. Promisiunile cu privire la respectarea granițelor teritoriale au fost încălcate în numeroase rânduri – Georgia în 2008 și Ucraina în 2014. În plus, Rusia a întreținut conflicte înghețate în o mulțime de state membre CSI – Abhazia și Osetia de Sud (Georgia) și Transnistria (R. Moldova). După invazia Ucrainei în februarie 2022, tot mai multe state par a dori să facă un pas în lateral și să părăsească organizația umbrelă controlată de Moscova.
După invazia Ucrainei, o mulțime de state membre CSI și-au crescut importurile de gaze din Rusia, la presiunile Moscovei. De pildă Armenia a crescut în 2022 cu 6,1% importul de gaze naturale din Rusia, până la 2,6 miliarde de metri cubi, iar Belarus a crescut și el importurile rusești de gaze de la 18,95 de milioane de metri cubi în 2021, la 19,36 milioane metri cubi în 2022. Asta, cu toate că niciuna dintre aceste țări nu avea neapărat nevoie de mai mult gaz rusesc. Moscova încerca să compenseze pentru pierdere piețelor europene ca urmare a introducerii sancțiunilor occidentale. Acest lucru exemplifică modul în care Rusia gestionează relațiile în interiorul CSI.
Implicații în cazul ieșirii R. Moldova
Ieșirea R. Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente semnalizează de fapt abandonarea CSI, iar această mișcare ar avea implicații atât pentru securitatea țării, cât și pentru viitorul CSI. În primul caz, relațiile diplomatice dintre Chișinău și Moscova s-ar putea răci și mai mult ca urmare a abandonării CSI de către R. Moldova. Oricum, aceste relații sunt la un minim istoric după invazia rusă în Ucraina și tentativele Moscovei de a stârni agitație la Chișinău și chiar de a înlocui guvernul pro-european al Maiei Sandu cu unul pro-rus. Rusia ar putea să își dubleze eforturile de a răsturna guvernul democratic de la Chișinău pentru a preveni ieșirea R. Moldova din această organizație sau ar putea ridica temperatura în Transnistria, o zonă separatistă aflată total sub influența Rusiei.
Pe de altă parte, ieșirea R. Moldova din CSI ar avea implicații serioase și pentru stabilitatea organizației. Gestul Chișinăului ar putea fi urmat de gesturi similare din partea altor state membre CSI care contestă influența disproporționată a Rusiei în organizație, dar care se tem de consecințe privind propria securitate în cazul în care abandonează organizația. Dacă R. Moldova va reuși să părăsească CSI fără a suporta represalii serioase din partea Moscovei atunci și alte state ar putea urma exemplul Chișinăului, lucru care ar putea duce la posibila destrămare a organizației și implicit pierderea influenței Moscovei în zona spațiului ex-sovietic.
