Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat publicității datele cu privire la rata șomajului în trimestrul III al anului 2021. Astfel, potrivit datelor rata șomajului în România a ajuns la 5,3%. Mai exact, asta înseamnă că, dintr-un total de 8,227 milioane persoane (populație activă), 436.000 persoane sunt șomeri.
Rata șomajului ar putea crește în viitor
Datele arată că în ultimii 2 ani de zile a crescut în mod constant. În 2019, rata șomajului era de doar 3,9%, iar în 2020, aceasta avea să urce până în jurul valorii de 5%. În practică, asta înseamnă că tot mai puțini tineri își găsesc din ce în ce mai greu loc pe piața muncii.
La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului a ajuns la 6,7%, iar România se află pe la mijlocului clasamentului, peste state precum Germania (5,2%), Bulgaria (4,7%) sau Ungaria (3,8%), dar sub Franța (8,1%), Italia (9,4%) sau Grecia (13,3%). Problema este că pe termen lung, rata șomajului ar putea crește. Una dintre principalele motive pentru care rata șomajului a crescut nu doar în România, ci la nivelul Uniunii Europene în ultimii doi ani de zile, ține de pandemia de coronavirus. Aceasta a lovit din plin sectoare economice importante, precum HORECA, lucru care a dus la insolvență în rândul mai multor companii mici și mijlocii. O mulțime de business-uri au fost închise, deoarece au devenit neprofitabile în timpul pandemiei. Ca urmare, mulți s-au transformat peste noapte în șomeri. Lipsa unor calificări alternative a determinat îngroșarea rândurilor șomerilor, iar pe termen lung acest trend ar putea continua pe măsură ce alți factori vor intra în joc.
Unul dintre acești factori este legat de avansul și difuzia tehnologică. Pe măsură ce tehnologia avansează și au loc progrese – de pildă în domeniul inteligenței artificiale – tot mai multe joburi devin vetuste. Desigur, aici nu contează doar avansul tehnologic, ci și difuzia acestuia la nivel global. Un sector important afectat de avansul în domeniul inteligenței artificiale este cel al transporturilor. Pe măsură ce tehnologia avansează, joburi precum cele de șofer de camion își pierd din importanță și treptat dispar complet. De vreme ce o mașinărie poate îndeplini această sarcină, pentru un antreprenor din domeniul transporturilor nu mai este profitabil să plătească un șofer. Aceeași poveste se aplică în cazul mai multor sectoare.
Salvarea poate veni însă tot de la stat. În acest context, guvernele naționale au obligația să investească resurse în reconversia angajaților. Pentru a relua exemplu șoferului de camion care și-ar putea pierde jobul în următorii ani din cauza avansului tehnologic, acesta s-ar putea să nu își mai găsească un job în spatele volanului, dar și-ar putea găsi de pildă un job în spatele unui computer care asigură mentenanța mașinăriilor. Avansul tehnologic nu reprezintă în sine un lucru rău și în orice caz este aproape invitabil. Gândiți-vă doar cât de mult ne-au ușurat munca invențiile din ultimii 100 de ani. Odată ce tehnologia avansează, unele joburi dispar, acesta fiind un lucru perfect natural. Dar, avansul tehnologic oferă și oportunitatea unor joburi noi, inexistente până atunci și adesea mult mai bine plătite. Provocarea fundamentală este legată de reconversia profesională, iar asta cade inevitabil în sarcina statului.
În concluzie, pentru a evita îngroșarea rândurilor șomerilor pe viitor, statul ar trebui să înceapă încă de pe acum să investească masiv în această reconversie.
