Comisia Europeană a publicat un raport privind respectarea statului de drept în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Așa cum era de așteptat, opoziția, în special USR, critică puterea pe marginea acestui raport, considerând, prin vocea lui Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaților, că „ne-am întors în vremea lui Adrian Năstase înainte de intrarea în Uniunea Europeană”. În realitate, raportul critică aproape toate statele membre pentru deficiențe în sistemele judiciare. Mai multe decât atât, de departe, cele mai criticate două state sunt Ungaria și Polonia.
Criticile Comisiei Europene la adresa statelor membre
Raportul „Rule of law” al Comisiei Europene scoate la iveală probleme în toate sistemele judiciare din țările membre UE. De subliniat e faptul că aceste recomandări nu vizează problematici prezente doar în raportul pentru România , fiind formulate și pentru alte state membre cu problematici similare.
Astfel, recomandări cu privire la diferite modalități de garantare a independenței justiției au fost adresate și în Croatia, Portugalia, Slovenia, Slovacia. Recomandări cu privire la capacitatea organelor de anchetă a faptelor de corupție au fost adresate și în Cipru, Italia, Franta, Luxemburg, SIovenia, Slovacia. De asemenea, recomandări cu privire la reglementarea activităților de lobby au fost adresate și în Belgia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Spania, Franta, Croatia, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Olanda, Polonia, Slovacia. Totodată, recomandări referitoare la independența serviciilor publice de media au fost adresate și în Cehia, Cipru, Ungaria, Malta, Polonia, SIovenia și Slovacia. De menționat ar fi că recomandări în ceea ce privește consultările publice și transparența în procesul decizional au fost adresate și în Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Portugalia.
În fine, recomandări referitoare la înființarea și funcționarea institutelor naționale pentru drepturile omului au fost adresate și în Cehia, Italia, Malta.
Ungaria și Polonia, printre statele cele mai criticate
Polonia și Ungaria au fost printre statele cele mai criticate în ceea ce privește funcționarea statului de drept. În cazul Poloniei, amintim că această țară a fost amendată cu 250 de milioane de euro – un milion de euro pentru fiecare zi de neîndeplinire a condițiilor transmise de Comisia Europeană. Penalizarea financiară a fost adoptată pentru a constrânge guvernul de la Varşovia să se conformeze unei decizii a CJUE prin care se cerea o reacţie la preocupările Bruxellesului privind sistemul judiciar polonez.
Mai mult, Comisia Europeană a arătat în repetate rânduri că Polonia nu va putea primi fonduri de 35,4 miliarde de euro, din care 23,9 miliarde nerambursabile, din planul de relansare economică după epidemia de coronavirus, dacă nu va implementa reformele solicitate pentru independenţa justiţiei.
Raportul nu se ocupă doar de performanțele efective, ci și de percepția de către societate a funcționării statului de drept. Nu e o surpriză că încrederea în funcționarea statului de drept este mai erodată în țările estului Europei decât în Vest. La fel, el conține unele critici surprinzătoare. Slovenia, de pildă, e criticată pentru intruziunea statului în funcționarea televiziunii publice.
Recomandări pentru România
În ceea ce privește țara noastră, pe lângă respectarea angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență referitoare la anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și procesul legislativ și recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană recomandă României mai multe lucruri. Pe de o parte, să se asigure că revizuirea Legilor Justiției oferă suficiente garanții pentru independența justiției, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților și investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de standardele europene relevante și de avizele Comisiei de la Veneția. Se cere de asemenea, introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului. În al treilea rând, se recomandă abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor, și monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigației și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar.
Totodată, se recomandă consolidarea regulilor și mecanismelor menite să sporească guvernanța independentă și independența editorială a mass-media ca serviciu public, ținând cont de standardele europene. Comisia mai recomandă asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege. În fine, se recomandă continuarea eforturilor de înființare a unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
