Comisia Europeană a recomandat recent statelor membre să îşi pregătească bugetele pentru 2024 având în vedere readucerea deficitelor sub 3% din PIB „pe termen mediu”, investind în acelaşi timp în creştere verde şi digitală. Clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate şi de creştere, care prevede, în cazul unei recesiuni economice grave, o abatere temporară de la cerinţele bugetare care se aplică în mod normal, va fi dezactivată la sfârşitul anului 2023. Ea fost introdusă în timpul pandemiei de coronavirus, ca urmare a presiunii exercitate pe bugetele naționale ale statelor europene. Ieşirea din perioada în care a fost în vigoare clauza derogatorie generală va duce la reluarea recomandărilor specifice fiecărei ţări privind politica bugetară, care sunt cuantificate şi diferenţiate în funcţie de provocările cu care se confruntă statele membre în ceea ce priveşte datoria publică.
Evoluția deficitului bugetar, ca pondere din PIB, în România și Europa
De îndată ce Comisia Europeană a renunțat temporar la ținta de deficit bugetar, deficitul bugetar al României a început să crească, atingând un vârf în 2020. Lucrurile aveau să se mai amelioreze ulterior, însă țara noastră continua să aibă un deficit peste ținta de 3%. În 2019, România depășea cu 1,4% ținta anterioară, având un deficit bugetar de 4,4% din PIB. Cu toate acestea, în 2020 lucrurile aveau să se complice serios pentru țara noastră. În acel an, România ocupa locul 6 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea deficitului bugetar din PIB, la egalitate cu Franța. Deficitul României urca la 9,2% în acel an, adică cu 4,8% mai mare decât în anul precedent și cu 6,2% peste ținta anterioară de 3% din PIB, impusă prin Tratatul de la Maastricht
Totuși, existau și alte state europene care se străduiau să facă față unor deficite bugetare chiar mai mari decât cel din România. Fruntașă în 2020 era Spania, cu un deficit bugetar de 11% din PIB, urmată de Malta, cu 10,1% din PIB și Grecia cu 9,7% din PIB. Peste România se afla și Italia, cu un deficit de 9,5% din PIB și Belgia cu 9,4% din PIB. În 2020 de altfel doar Danemarca reușea să se mențină sub pragul de 3% (doar 1,1% din PIB).
În 2021 lucrurile aveau să se mai amelioreze pentru țara noastră, dar în continuare România avea să aibă un deficit bugetar peste media europeană și peste pragul de 3%. În zona euro, deficitul bugetar în 2021 ajungea la 6,9% din PIB, iar la nivelul Uniunii era situat la 6,3% din PIB. România se afla din nou printre țările cu cel mai ridicat nivel de deficit bugetar, mai exact pe locul șase, dup Franța, cu un deficit de 9,6% din PIB, Ungaria, cu un deficit de 8,5% din PIB, Spania, cu un deficit de 7,3% din PIB, Letonia, cu un deficit de 7% din PIB și Malta, cu un deficit de 6,9% din PIB. România avea un deficit de 6,7% din PIB în primul trimestru al anului 2021, în scădere însă față de anii anteriori.
În fine, în 2022 România continua să aibă un deficit peste ținta de 3%, dar acesta continua să scadă. Potrivit datelor, România încheia anul cu un deficit de 5,68% din PIB, peste media din zona euro de 3,3%. La nivel european unele state încheiau cu un surplus anul. În schimb câteva țări continuau să înregistreze deficite peste ținta de 3%: Polonia (deficit de 3,7% din PIB), Austria (deficit de 4,1% din PIB), Danemarca (deficit de 3,4% din PIB). Revenirea la ținta de 3% din PIB va pune presiune pe România care ar trebui să își reducă deficitul cu 2,68% față de anul trecut, pentru a ajunge la 3%. Toate aceste lucruri sunt dificile în condițiile inflaționiste din prezent.
