Războiul din Ucraina va fi câștigat pe câmpul de luptă, dar se va încheia numai în urma negocierilor, a spus președintele Volodimir Zelenski. Dar întrebarea care se pune e cum se vor încheia luptele și cine va impune condițiile? La mai bine de 3 luni de la declanșarea ostilităților nu există încă un consens cu privire la modul în care se vor încheia luptele.
Două tabere
În linii mari, așa cum arată și politologul Ivan Krastev de la Centrul pentru Strategii Liberale, un think-thank din Sofia, statele europene se împart în două tabere. Una este „tabăra păcii” care vrea încetarea luptelor și demararea negocierilor cât mai rapid posibil. Cealaltă este „tabăra justiției” care consideră că Rusia trebuie făcută să plătească scump pentru agresiunea sa. În cazul primei tabere, argumentele sunt legate de teritoriu: să lăsăm Rusia să controleze teritoriul pe care l-a obținut până acum (soluția minimală) sau să se revină la o stare ante-belică (soluția maximală), Rusia menținându-și controlul asupra teritoriului pe care îl deținea înainte de 24 februarie (Crimeea și zona Donbass). Germania, Italia și Franța au cerut o negociere a încetării focului. Franța vorbea despre necesitatea de a „nu umili Rusia”.
Din cealaltă tabără, „tabăra justiției”, fac parte state precum Marea Britanie, Polonia și statele Baltice. Ultimele au o miză mai mare decât Marea Britanie, Franța sau Germania. Din cauza proximității lor față de zona conflictului, precum și din cauza relației lor istorice complicate, aceste state și-ar dori să vadă Rusia pedepsită pentru agresiunea din Ucraina. În mod curios, România nu face parte din această tabără.
România, un caz atipic
România înclină mai degrabă spre „tabăra păcii” potrivit studiului, chiar mai mult decât Franța. Doar Germania și Italia înclină mai mult spre tabăra păcii decât România. Totodată, românii cred că guvernul s-a concentrat prea mult pe războiul din Ucraina și a neglijat prea mult proprii cetățeni. Doar în Polonia cetățenii au sentimente similare. În ceea ce privește responsabilitatea războiului, majoritatea românilor înclină spre vinovăția Rusiei. Curios este însă faptul că România și Italia sunt statele în care nu există un consens puternic cu privire la vinovăția Rusiei. 21% dintre români cred că responsabilitatea pentru război o poartă Ucraina, iar 27% dintre italieni cred același lucru. Pe de altă parte doar 5% dintre finlandezi cred că vina este a Ucrainei și doar 10% dintre polonezi și suedezi.
În ciuda faptului că România se află în proximitatea conflictului, la fel ca și Polonia, datele din țară sunt la antipozi. Publicul român tinde să învinovățească mai mult Ucraina pentru război și își doresc o pace chiar și în condițiile în care Rusia ar păstra teritorii. Posibilele explicații pentru acest fenomen ar putea ține de faptul că cetățenii români sunt destul de predispuși la teoriile conspiraționiste. Lucrul acesta a fost vizibil în timpul pandemiei atunci când sute de conspirații au fost vânturate pe rețelele de socializare. Societatea românească rămâne predispusă la astfel de capcane, iar lucrul acesta generează la rându-i o perspectivă diferită cu privire la o serie de evenimente, inclusiv războiul din Ucraina.
