După ce săptămâna trecută guvernul condus de Florin Cîțu a fost dărâmat printr-o moțiune de cenzură votată de PSD, USR-PLUS și AUR chiar la scurt timp după alegerea lui Cîțu la șefia PNL, astăzi au început oficial negocierile pentru formarea unui nou guvern. Partidele trebuie să vină cu o nouă propunere în fața președintelui. Există mai multe scenarii privind formarea unui nou guvern, dintre care cel puțin trei ar trebui discutate.
Refacerea coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR
Prima și totodată una dintre cele mai plauzibile variante pentru depășirea crizei politice actuale ar fi refacerea coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR, dar fără Florin Cîțu în fruntea viitorului cabinet. Liberalii par fi făcut de altfel deja un pas în spate în această direcție, mergând la negocieri fără o propunere explicită. Coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR este de altfel singura coaliție politică validă, fiind cea care a rezultat din alegerile parlamentare din 2020. Deși mai există și alte coaliții aritmetice posibile, distanța ideologică dintre partide le face aproape imposibil de conceput. De pildă o alianță între PSD, USR-PLUS și AUR ar fi sinucigașă politic pentru toate cele trei formațiuni și prin urmare este una de neimaginat, deși aritmetic cele trei formațiuni ar forma o majoritate parlamentară și deci ar putea da un guvern viabil. În scenariul refacerii coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR sarcina cea mai dificilă ar fi găsirea unui nume de premier agreat de toate partidele. Propunerea USR-PLUS în persoana lui Dacian Cioloș pentru funcția de premier are șanse mici să treacă de girul PNL și al președintelui Iohannis. Prin urmare găsirea unei soluții de compromis reprezintă în acest moment o sarcină dificilă. Totodată pentru PNL este important ca viitorul premier, dacă va veni din partid, să nu aibă prea multe ambiții politice, astfel încât să nu pună în pericol pe viitor scaunul de președinte al PNL pe care l-a obținut acum Cîțu. Scenariul relațiilor Orban – Cîțu, atunci când premierul nu era și președintele partidului a dus la o fractură adâncă în tabăra liberală, iar liberalii vor încerca să se ferească pe viitor de repetarea unui astfel de scenariu.
O altă variantă ar fi reprezentată de o guvernare minoritară PNL – UDMR sau doar PNL, sprijinită tacit de PSD. Varianta aceasta nu ar fi exclusă în cazul în care se va ajunge la un blocaj la negocierile de la Cotroceni, iar PNL, USR-PLUS și UDMR nu se vor putea înțelege pe un nume de premier. În plus, în varianta aceasta, PNL ar putea să îl mențină pe Florin Cîțu la Palatul Victoria și vor putea depăși dilema premierului care nu este și președinte de partid. PSD ar putea sprijini o astfel de formulă dacă vor calcula că ea le aduce beneficii electorale pe termen lung. Social-democrații au punctat deja la aceast capitol în perioada în care s-au aflat în opoziție, acumulând capital electoral pe spatele puterii. În plus, PSD a punctat și la capitolul imagine dărâmând guvernul Cîțu printr-o demonstrație de forță, chiar dacă conjuncturală. Menținerea printr-un acord tacit a unui guvern minoritar le-ar putea aduce noi câștiguri electorale pe termen lung. În plus, dacă liberalii le vor promite bani prin PNRR pentru aleșii locali, atunci PSD s-ar putea să fie și mai tentat de o astfel de înțelegere.
A treia variantă este cea a alegerilor anticipate. Pentru declanșarea lor este nevoie ca președintele să dizolve Parlamentul, iar lucrul acesta nu se poate întâmpla decât în cazul în care Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Pentru PSD și AUR scenariul anticipatelor este unul favorabil de vreme ce formațiunile stau bine în sondajele de opinie. Pentru PNL și USR-PLUS, scenariul anticipatelor este unul de evitat în acest moment deoarece mai mult ca sigur le-ar subția rândurile parlamentarilor. Prin urmare, scenariul anticipatelor, deși posibil, rămâne cel mai improbabil dintre cele discutate anterior.
