Direcția Națională Anticorupție (DNA) se pregătește zilele acestea să își aleagă o nouă conducere. Cei doi candidați, actualul şef al DNA, Crin Bologa, şi Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul Direcţiei susțin astăzi interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
Evoluția DNA: de la ineficiență, la acuzații de abuz
Bazele DNA au fost puse la începutul anilor 2000, mai exact în 2002, atunci când DNA purta denumirea de PNA – Parchetul Național Anticorupție. Acest parchet trebuia să funcționeze ca o instituție specializată în combaterea corupției, fenomen care în România atinge niveluri alarmante în acea perioadă. În plus, existau presiuni internaționale cu privire la necesitatea luării unor măsuri pentru stăvilirea corupției. România visa să devină membră a structurilor politico – militare occidentale, dar se comporta ca un stat ex-sovietic din multe puncte de vedere.
Prin Legea 78/2000 s-a instituit prima structura instituţională de combatere a corupţiei, iar mai apoi Parchetul Naţional Anticorupţie lua naștere oficial prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002.
Începutul a fost unul greu pentru Parchetul Național Anticorupție. Sub conducerea lui Ioan Amarie, instituția avea să își construiască mai degrabă o reputație proastă, un exemplu de ineficiență. Aproximativ 90% din cazurile instrumentate de PNA ajungea să primească „neînceperea urmăririi penale” pentru că procurorii nu strângeau dovezi suficient de solide. Situația a continuat pe tot parcursul conducerii exercitate de Ioan Amarie, adică până în 2005. În acel an, ca urmare a unei sesizări făcute de mai mulți parlamentari PSD și PRM care se temeau să nu intre în vizorul Parchetului, CCR avea să ia o decizie controversată și să frâneze complet lupta anti-corupție. Concret, Parchetului i se lua dreptul de a mai ancheta parlamentari. Situația avea să se schimbe ca urmare a criticilor venite din partea Uniunii Europene. Țara noastră visa la candidatură, însă UE cerea ca în România să nu se pună bețe în roate luptei anti-corupție. A fost o dovadă a faptului că UE funcționa încă de atunci ca un factor de echilibru în calea unor excese interne.
În 2005 Parchetul Național Anticorupție era redenumit în Departamentul Naţional Anticorupţie, acesta fiind subordonat Departamentul Naţional Anticorupţie. La conducerea instituției avea să vină Daniel Morar, cel care va rămâne până în 2013. În această perioadă lupta anti-corupție este reluată. Pe lista marilor nume cercetate de DNA regăsim foști miniștri și chiar foști premieri, precum Adrian Năstase. De pildă, doar în „dosarul Microsoft” au fost cercetați numai puțin de nouă foști miniștri: Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu. Majoritatea „victimelor” DNA au venit însă din rândul Partidului Social-Democrat, lucru care a dus uneori la tentative de a bloca activitatea instituției.
Liviu Drangea a fost un alt nume răsunător, aflat în vizorul DNA. Fostul președinte al PSD avea să lanseze un adevărat război cu instituția. Perioada conducerii Laurei Codruța Koveși, 2013 – 2018, a fost totodată și cea mai controversată. DNA a fost criticat pentru utilizarea măsurii de arest preventiv ca pârghie împotriva suspecților, în unele cazuri, până la 180 de zile. Au existat de asemenea cazuri de arest preventiv îndelungat, dar in urma procesului respectivele persoane au fost achitate definitiv, de pildă Dan Radu Rușanu. Protocoalele dintre DNA și SRI au fost și ele denunțate în spațiul public, iar Koveși avea să plece de la conducerea instituției după un rechizitoriu făcut de ministrul Justiției de la vremea respectivă, Tudorel Toader. Acesta acuza între altele comportamentul discreționar al procurorului șef DNA, implicarea în anchetele altor procurori și prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic.
De atunci instituția se află într-un soi de derivă, fiind condusă la nivel de interimat de Anca Jurma (2018 – 2019) și Călin Nistor (2019 – 2020). DNA rămâne însă principala instituție angrenată în lupta anti-corupție, fiind din acest punct de vedere esențială pentru viitorul democrației din țară. Rămâne de văzut dacă viitoare conducere va declanșa un nou proces de reorganizare a instituției.
