Liderul interimar al celor de la USR, Cătălin Drulă a avut o primă reacție importantă astăzi din noua sa postură. Acesta a transmis un mesaj membrilor USR, în fapt o tentativă de ruptură cu trecutul. Prin acest mesaj, Drulă ar putea marca o schimbare majoră de viziune politică. Potrivit acestuia, USR este ”singurul partid cu adevărat liberal” din România și este momentul ”unui RESET”. Prin contrast, se poate argumenta că predecesorul său, Dacian Cioloș, avea mai degrabă o viziune de centru-stânga.
Struțo-cămila USR
În fapt, USR reprezintă o construcție politică în care lipsește o doctrină politică asumată, deși este înființat acum aproape 7 ani, în 2016. Mai degrabă la nivelul USR coexistă mai multe viziuni doctrinare (liberalism, progresism, secularism, liberalism economic, dar pe alocuri și populism), lucru care transformă formațiunea într-o veritabilă struțo-cămilă ideologică. La nivel european, USR face parte din grupul Renew Europe, succesorul grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE – a nu se confunda cu partidul ALDE). Poziția politică oficială a celor de la Renew Europe este de centru, iar afilierea o au la Internaționala Liberală. Din Internaționala Liberală a făcut parte și PNL, până când a decis trecerea la Internaționala Centrist-Democrată.
Este posibil ca Drulă să aibă în minte afilierea Renew Europe atunci când vorbește despre USR drept ”singurul partid cu adevărat liberal” din România. Totodată trebuie să facem o distincție importantă care ar putea complica și mai mult lucrurile în legătură cu declarația lui Drulă. Simplificând, putem distinge două accepțiuni ale termenului „liberalism”. În accepțiunea europeană a termenului, liberalismul este asociat mai degrabă cu centru-dreapta. Liberalismul de tip european pune în centrul său individul și nu grupul. De aceea liberalii apără de regulă o societate tolerantă care maximizează libertatea personală. De regulă, ei sunt promotorii unei guvernări minimale care trebuie să fie limitată la nevoile de bază ale individului. Totodată, din punct de vedere economic, aceștia încurajează laissez-faire-ul, adică o intervenție cât mai mică a statului în economie.
Pe de altă parte, liberalismul în Statele Unite este mai degrabă de centru-stânga. Asta înseamnă că în accepțiunea americană a termenului, liberalismul este similar cu social-democrația europeană. Din acest punct de vedere acest tip de liberalism ar putea fi asociat cu egalitatea, drepturile omului și reforma. El ar sprijini politicile care reduc inegalitățile din societate (sociale, economice, educaționale etc), simpatizând totodată cu diversitatea etnică și culturală. Pe de altă parte, din punct de vedere economic liberalismul de tip american încurajează business-ul. Aceasta din urmă pare a fi fost viziunea lui Dacian Cioloș asupra doctrinei USR. Pe de altă, parte nu știm la ce tip de “liberalism” se referă Drulă atunci când vorbește despre acest subiect. Ceea ce înseamnă că am putea vorbi fie de o continuitate, fie de o ruptură. Dacă vorbim despre o ruptură, atunci USR ar trebui să preia accepțiunea europeană a termenului, lucru care l-ar pune însă într-o posibilă competiție cu PNL care are la rândul său câteva poziționări (în special economice) care derivă din accepțiunea europeană a liberalismului. Pe de altă parte, o aplicare a modelului liberalismului de tip american, ar putea pune USR într-o competiție cu PSD, care, deși se revendică de la doctrina social-democrată, în practică vorbește rar despre noțiuni precum egalitatea de gen sau justiție socială.
Cert este că în prezent, USR nu are o ideologie asumată la nivel declarativ, iar Drulă ar trebui să lămurească cel puțin poziția doctrinară a partidului. Pe de altă parte, ambiguitatea la nivel doctrinar poate servi cel puțin două interese. Pe de o parte, poate genera un consens la nivelul tuturor poziționărilor ideologice de la nivelul partidului, de vreme ce nu există o doctrină asumată, iar pe de altă parte, poate menține USR-ul în zona de „partid atrage tot”. Poziționarea lui Drulă ar putea marca așadar o ruptură cu trecutul, dar pe de altă parte, poate reprezenta și o continuitate. Din acest punct de vedere, declarația lui Drulă face prea puțină lumină în chestiunea doctrinei oficiale a USR.
