1 Mai ar trebui să reprezinte drepturi egale pentru toți muncitorii, dar România continuă să fie țara cu sistemul de pensii cel mai discriminatoriu din toată Uniunea Europeană, unde anumite categorii se pensionează la 45 de ani, iar alții trebuie să aștepte vârsta de 65 de ani. Inegalitățile din sistemul de pensii se simt mai ales în buzunarele cetățenilor, pentru că o persoană care lucrează 40 de ani are o pensie mult mai mică decât specialul care la 45 de ani își începe viața de pensionar.
Sistemul de pensii din România ar trebui să aibă la bază principiul contributivității, după cum insistă Comisia Europeană și Banca Mondială, însă există mai multe categorii de bugetari care au un sistem paralel, cu pensii uriașe și o vârstă de pensionare mult mai mică.
Guvernul caută soluții pentru a combate aceste inegalități, însă până acum nu a ajuns la o decizie finală. Cea mai mare problemă o reprezintă pensiile speciale ale magistraților, care au devenit un mic stat în stat, deși rezultatele sistemului de justiție nu sunt unele dintre cele mai excelente. Cea mai mare inegalitate a sistemului de pensie o reprezintă vârsta de pensionare, chiar dacă mai multe instanțe își apără acest lux foarte scump pentru bugetul statului.
„Atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale”, au spus magistrații Curții de Apel pentru a-și apăra beneficiile și a alimenta inegalitățile în România.
Potrivit legislației din România, magistrații se pot pensiona după doar 25 de ani de vechime, dar mulți cer pensionarea anticipată între 45 și 50 de ani. Georgiana Hossu, fosta șefă DIICOT, s-a pensionat la vârsta de 48 de ani. Daniel Morar, fost procuror-șef DNA și judecător CCR, s-a pensionat la 49 de ani și câștiga lunar 55.000 de lei (11.000 de euro), din cumulul pensie și indemnizația CCR. Doar pensia acestuia era de circa 31.000 de lei lunar.
O altă inegalitate este aceea că un cetățean ne-special, un profesor sau un inginer, care se pensionează anticipat va primi o pensie mai mică decât pensia la împlinirea vârstei de pensionare. Această regulă nu funcționează și pentru magistrați, care chiar și cu pensionare anticipată vor avea o pensie specială calculată în funcție de valoarea salariului brut din ultimele 12 luni. În aceste condiții, se ajunge în cazul absurd în care pensiile magistraților sunt mai mari decât salariile pe care le-au încasat. Guvernul încearcă să elimine această anomalie și să nu mai fie posibil ca pensia specială să depășească valoarea salariului încasat, dar această măsură nu ar rezolva problema marilor inegalități.
Cine muncește mult câștigă mai puțin
În România există situația absurdă în care persoanele care muncesc 40 de ani vor avea o pensie mult mai mică decât specialii care lucrează doar 20-25 de ani. Diferența dintre pensia minimă și cea mai mare pensie specială este de 1 la 100.
„(…)pentru că în paralel cu sistemul public de pensii avem sistemul de pensii speciale, unde pentru 9.500 de beneficiari de pensii speciale pensia medie este de 9.600 de lei, iar diferența în România între pensia minimă şi cea mai mare pensie din România este de unu la o sută”, a declarat Raluca Turcan, fostul ministru al Muncii, în 2021.
Comisia Europeană vrea un sistem echitabil
Comisia Europeană vrea eliminarea pensiilor speciale și un sistem național de pensii care să funcționeze pentru toți muncitorii pe baza principiului contributivității. Oficialii europeni își doresc eliminarea formulelor speciale de calcul, care oferă categorii speciale de pensionari.
Comisia Europeană a cerut să fie introdus un impozit de 30% pe partea de necontributivitate din pensiile speciale, însă Guvernul a propus o impozitare de doar 15%. Reforma pensiilor speciale propusă de guvernul Ciucă a fost refuzată de Comisia Europeană, care a arătat că nu ar rezolva adevăratele probleme ale sistemului de pensii: „Analiza arată în mod clar că actualul proiect de lege care reglementează pensiile speciale (inclusiv pensiile militare) ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului”.
Banca Mondială a propus o reformă mult mai dură, care ar duce la eliminarea totală a pensiilor speciale în următorii ani și ar permite sistemului de pensii să reducă drastic inegalitățile. În viziunea Băncii Mondiale, toate pensiile trebuie să fie calculate pe contributivitate și toate categoriile de muncitori să aibă vârste apropiate de pensionare. De asemenea, Banca Mondială își dorește și o reducere a pensiilor magistraților.
Discuțiile între guvernul român și Comisia Europeană sunt încă la început, iar reforma pensiilor ar trebui să rezolve mai întâi inegalitățile din sistemul special al magistraților și altor categorii de speciali care se pensionează mult prea devreme și beneficiază de pensii foarte mari. Inclusiv în serviciile secrete se aplică aceleași beneficii speciale, iar Florin Coldea, general în rezervă în SRI, s-a pensionat la 46 de ani și are o pensie de circa 30.000 de lei pe lună.
