Moldova se confruntă în prezent cu cea mai profundă criză energetică de la obţinerea independenţei, în 1991. Lucrul acesta este confirmat chiar de către vicepremierul moldovean Andrei Spînu. Potrivit acestuia, actualul deficit de energie este atât de mare încât autorităţile iau în calcul şi cele mai negre scenarii, printre care şi deconectarea totală a unor localităţi. Problema e legată de faptul că R. Moldova este dependentă de importul de energie din Ucraina. Or, războiul din această țară a dat peste cap livrările de energie către R. Moldova și a afectat chiar capacitatea Kievului de a-și asigura energie pentru propria subzistență.
În acest context dificil pentru Chișinău, România se angajează să își ajute vecinul de peste Prut. Concret, Petrom, care deține și operează centrala pe gaze naturale de la Brazi, a încheiat un contract de livrare de energie electrică în R. Moldova cu furnizorul de stat Energocom de peste Prut, pentru 50 MW. Pe lângă Petrom, mai avem și compania Hidroelectrica, care vinde și ea electricitate pentru alimentarea R. Moldova. Totodată, guvernul de la București a aprobat o Ordonanță de Urgență conform căreia „producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de Guvernul Republicii Moldova”.
De menționat ar mai fi și că într-un interviu recent, europarlamentarul Rareș Bogdan a vorbit despre cum România ajutat în plan energetic Chișinăul, într-o situație dificilă, o pană generală de curent provocată ca urmare a bombardamentelor rusești în Ucraina.
Alte două situații în care România a ajutat R. Moldova
Nu este pentru prima dată când România intervine pentru a-și ajuta vecinul de peste Prut, întârind astfel relația specială dintre cele două state. În mai anul acesta, România a acordat R. Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro. Banii erau destinați pentru consolidarea rezilienței R. Moldova în sectoare esențiale pentru societate precum sectorul energetic, transport și infrastructură de transport, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice și infrastructură, întreprinderi mici și mijlocii, independența mass-media, reforma administrației publice, afaceri interne, sănătate, educație, cultură și patrimoniu, cercetare, turism, competitivitate și industrie.
Totodată, trebuie menționat și ajutorul oferit de România la apogeul pandemiei de coronavirus. R. Moldova, ca stat non-membru UE, nu a beneficiat de un vaccin rapid, așa cum s-a întâmplat cu restul statelor membre. Cu toate acestea, România a intervenit și a donat mii de doze către vecinii de peste Prut, fiind unul dintre puținele state din Uniunea Europeană care a acționat în acest mod. Gestul Bucureștiului a fost unul motivat atât de relația specială cu Chișinăul, cât și de menținerea influenței politice peste Prut. Din acest motiv el poate fi integrat în categoria „diplomației vaccinurilor”.
Relația specială România – R. Moldova
Cazurile expuse anterior subliniază în subsidiar dorința României de a menține deschisă relația specială cu R. Moldova. De-a lungul timpului, România s-a prezentat ca principalul aliat european al Chișinăului. Totodată, lucrurile acestea pot fi privite și ca acțiuni cu miză precisă. Bucureștiul s-a aflat și se află în competiție pentru influența cu alte forțe politice din interiorul și din afara R. Moldova. Partida rusă de la Chișinău are încă numeroși adepți. România reprezintă însă polul european, cel care susține aderearea R. Moldova la UE și, în general, parcursul pro-european al țării. Din acest motiv, acțiunile Bucureștiului pot fi catalogate ca un exercițiu de „soft power”.
