Redacția PSnews.ro vă prezintă joi al patrulea episod din seria articolelor dedicate Registrului Matricol Unic (RMU). De data aceasta, am stat de vorbă cu senatorul PSD Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației Naționale și actualmente președintele Comisiei pentru învățământ, știință și tineret din Senatul României.
CITIȚI ȘI: Haos: Registrul Matricol Unic, lăsat de izbeliște. Un fost ministru arată vinovatul EXCLUSIV
Pentru început, am întrebat-o pe senatoarea de București cum i se pare faptul că implementarea RMU a costat în jur de 4,2 milioane de euro, după cum a precizat pentru PSnews.ro echipa responsabilă de proiect. În schimb, social-democrata a evitat un răspuns tranșant, dar a arătat mecanismul general prin care sunt derulate astfel de proiecte finanțate din fonduri europene, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
„Nu știu să vă răspund la întrebarea asta. Registrul Matricol Unic s-a realizat pe un proiect european, pe POSDRU. Eu cred că cei care au gestionat cheltuielile pot să dea explicații, pentru că pe toate proiectele POSDRU livrabilele din proiect se trimiteau la organismul intermediar (OI) și apoi la Autoritatea de Management (AM) care făcea plata și se verificau întâi la OI, apoi la AM. Deci în mod normal cred că acolo găsiți acest răspuns, pentru că fiecare etapă cu livrabile are și conținutul acestor livrabile. Eu am fost responsabilă în alte proiecte POS DRU (în ăsta nu am fost), dar vă spun la modul general care este mecanismul pe POSDRU”, a afirmat Andronescu pentru PSnews.ro.
CITIȚI ȘI: Sorin Cîmpeanu tranșează problema Registrului Matricol Unic: Se elimină pericolul EXCLUSIV
Totodată, fostul ministru al Educației a ținut să evidențieze importanța Registrului Matricol Unic, dând ca exemplu situația revoltătoare de la universitatea privată „Spiru Haret”.
„Înainte de a exista RMU, nu aveam nimic, practic. De aceea ajunsese Spiru Haret în 2009 să aibă 312.000 de studenți și circa 500 de cadre didactice. Eu nu puteam să-mi imaginez că o universitate poate să aibă 600 de studenți per cadru didactic! Era absolut aberant! Încet-încet, am întărit criteriile acestea – nu din dorința de a strânge neapărat șurubul, ci pur și simplu de a nu permite derapaje. Universitatea este autonomă – ea poate să-și admită studenții care răspund exigențelor pe care universitatea le impune, iar după ce îi admite, să transparentizeze procesele pe care le acolo”, a punctat Ecaterina Andronescu.
Confruntată cu faptul că universităților le este interzis să refuze înscrierea studenților în RMU, dar aparent nu există nici modalități legale prin care ele pot fi sancționate, Ecaterina Andronescu a invocat articolul 201 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale. Iată ce prevede întregul articol:
„(1) Se constituie Registrul matricol unic al universităților din România, denumit în continuare RMUR. RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistrați toți studenții din România din universitățile de stat sau particulare acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu. Registrele matricole ale universităților devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea CNFIS, elaborează un regulament de alocare a codului matricol individual, precum și conținutul informațiilor care vor fi scrise în RMUR.
(3) RMUR este un înscris oficial protejat legal. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol se sancționează potrivit legii.
(4) RMUR, registrele matricole ale universităților și sistemele informatice aferente se elaborează în termen de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Baza de date electronică aferentă RMUR înregistrează și păstrează evidența diplomelor universitare emise în România, pe baza registrelor existente în universitățile acreditate”.
Concret: ex-ministrul Educației a pus accent pe alineatele 3 și 4, argumentând astfel obligativitatea înscrierii în Registrul Matricol Unic.
„În primul rând, există o prevedere legală prin care o universitate nou-înființată este obligată să intre în procesul de acreditare la doi ani după finalizarea ultimei promoții. Noi am mai făcut o modificare și am întărit disciplina, nu s-o flexibilizeze din acest punct de vedere, pentru că la alte capitole e bine să fim mai flexibili.
Chiar dacă n-au intrat în acreditare, sunt obligate. Există o prevedere în Legea 1 (din 2011 a educației naționale – n.r.) pentru universități, ca să se înscrie în RMU. De exemplu, universitățile de stat – care sunt condiționate și de o parte din finanțare – nu primesc contractul instituțional până când nu-și închid toate înregistrările. În fiecare an, după ce se termină admiterea, fiecare universitate are obligația să înscrie studenții admiși și să opereze și în ceilalți ani – adică să fie clară situația fiecăruia dintre studenți”, a completat senatorul PSD de București.
Solicitată să precizeze dacă există sau nu modalități de sancționare a acelor universități care tergiversează procedura de acreditare, Ecaterina Andronescu a invocat alineatul 3, adăugând: „Falsificarea înscrisurilor e infracțiune! Ca urmare: faptul că n-ai înscris în RMU toți studenții este tot o falsificare. Dacă nu i-ai înscris deloc, atunci e cu atât mai rău!”
În altă ordine de idei: am vrut să știm dacă birocrația din Ministerul Educației Naționale este vinovată pentru faptul că nici până în ziua de astăzi nu a fost promovată acea Hotărâre de Guvern care să unifice platformele din subordinea ministerului, după cum s-a plâns fostul ministru tehnocrat Adrian Curaj, într-o declarație acordată PSnews.ro (a se vedea primul link cu „CITIȚI ȘI”). La rândul ei, Andronescu s-a arătat sceptică față de această ipoteză și a avertizat că această unificare ar crea un monopol la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), al cărei președinte este Curaj.
„Nu cred (că birocrația este de vină – n.r.). Eu am vorbit de câte ori am invitat ministrul Educației (oricare ar fi fost el) la Comisia de învățământ a Senatului, le-am cerut miniștrilor să încerce să deschidă o platformă cu toate programele POSDRU, pentru că toate programele POSDRU de pe educație reprezintă o resursă educațională deschisă și ar trebui să poată fi accesată de toți cei interesați să progreseze prin educație. Dar unificarea aceasta ar crea un monopol la UEFISCDI. Nu cred că e bine să avem monopol pe o problemă de acest fel”, a subliniat PSD-ista.
Întrebată dacă nu cumva spune asta doar pentru că Adrian Curaj a fost ministru în guvernul tehnocrat, Ecaterina Andronescu a negat vehement: „Nu. Nici poveste! Nu fac lucrul ăsta!”
În continuare, senatorul PSD a explicat de ce monopolul nu este benefic în domeniul învățământului și cercetării, dând ca exemplu RENAR (Asociația de Acreditare din România), care, profitând de poziția dominantă, și-a fixat taxe mari.
„În general, noi ne confruntăm cu monopolul RENAR-ului. Singura instituție din România care face acreditarea laboratoarelor este RENAR. Știind că deține monopolul, toate taxele sunt – evident – de o altă valoare decât dacă n-ar fi monopol, pentru că ar exista o competiție între instituțiile care acreditează. Și de-aia, din principiu, eu nu sunt de acord să existe monopol pe nicio activitate. Să existe o legislație care să stabilească rigori foarte clare, dar monopolul nu ne duce nicăieri! Ca să vă dovedesc că lucrul acesta deja funcționează: de exemplu, noi nu avem monopolul pe ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior). O universitate se poate adresa și unei alte agenții din străinătate. Și au existat cazuri. Și cred că e bine să fie așa. Poate că domnul Curaj v-a adus niște argumente la care eu nu m-am gândit”, a spus Andronescu.
Revenind la subiectul birocrației, Ecaterina Andronescu l-a acuzat pe Adrian Curaj că în timpul mandatului ministerial nu a luat măsuri pentru ameliorarea acestei probleme.
„Asta chiar nu înțeleg! Domnul Adrian Curaj fost ministru. Ca urmare, tu, când ești ministru, poți să decizi din punct de vedere birocratic care este calea de a reduce birocrația, nu de a o amplifica. Adică nu cred că birocrația din minister trebuie să domine un ministru – în mintea mea, cel puțin”, a zis senatorul PSD.
În încheiere, Ecaterina Andronescu a dat asigurări că în mod „categoric” a făcut demersuri anti-birocrație pe vremea când a deținut portofoliul Educației și a arătat cum intenționează să le continue acum.
„Categoric și acum să știți că asta mi-am propus, pentru că am foarte multe semnale din teritoriu: să invităm din nou decidenții din Ministerul Educației și să le cerem în mod expres să micșoreze birocrația (să o reducă, dacă se poate, la zero), birocrația pe care o reclamă profesorii, inspectoratele din învățământul preuniversitar în mod deosebit. Să se constituie platformele care să fie date la fiecare școală, să existe transparență la fiecare inspectorat, dar să nu se ceară de fiecare dată zeci de mii de hârtii profesorilor, care au totuși altă menire – nu să se ocupe de birocrație! Aș prefera totuși ca, în loc să se ocupe de hârtii, să se ocupe suplimentar de copiii din școli”, a conchis șefa Comisiei de învățământ din Senat.
