Războiul din Ucraina a devenit una dintre principalele teme de interes pentru români și a modificat ierarhia îngrijorărilor lor; războiul din imediata proximitate a României a făcut ca locul îngrijorărilor constante și ridicate privind starea de sănătate cauzate, în ultimii doi ani, în principal de pandemia de COVID-19, să fie luat de frica față de război, iar informații asociate cu evenimentele din Ucraina au creat panică, generând comportamente de masă printre români.
APROAPE 8 DIN 10 ROMÂNI URMĂRESC EVOLUȚIA EVENIMENTELOR DIN UCRAINA
Un sondaj IRES relevă un interes deosebit al românilor pentru evenimentele din Ucraina, generate de invazia de către Federația Rusă. Aproape 8 din 10 români declară că urmăresc ce se întâmplă în Ucraina, iar canalul principal de informare este televiziune, fie că este vorba de programe urmărite la televizor, dar și de cele transmise online de către posturile tv.
Rețelele sociale sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți. Faptul că războiul din Ucraina ocupă un loc semnificativ pe agenda românilor este indicat și din ponderea ridicată a celor care spun că se informează cu privire la acest subiect din discuțiile în familie, ori cu prietenii. 20% dintre participanții la sondaj spun că nu sunt interesați de evenimentele din Ucraina și nu urmăresc acest subiect.
RĂZBOIUL GENEREAZĂ SENTIMENTE NEGATIVE
Războiul din Ucraina are rezonanțe emoționale puternice la români; teama, compasiunea, tristețea și îngrijorarea fiind principale sentimente asociate cu acest eveniment. Majoritatea dintre participanții la sondaj – 61% – experimentează sentimente cu caracter negativ cu privire la evenimentele din Ucraina (teama, tristețea, îngrijorarea, durerea, regretul, ura, dezgustul, neputința dezamăgirea, furia, revolta), pentru alți 22% sentimentele sunt neutre sau pozitive – vorbim despre compasiune/empatie sau solidaritate.
Dacă într-un sondaj IRES similar realiza în luna februarie, 7 din 10 români declarau că le este teamă cu privire la pericolul ca și România să fie invadată, în sondajul actual proporția celor temători cu privire la acest aspect scade cu 10%, ajungând la 60%.
CE CRED ROMÂNII DESPRE CUM AR TREBUI SĂ NE IMPLICĂM ÎN ACEST CONFLICT?
Opinia aproape unanimă a românilor este că prioritatea zero în acest moment este să sprijinim refugiații ucraineni. Aproape 4 din 10 români cred că ar trebui să trimitem armament în Ucraina, iar 1 din 5 că ar trebui să intervenim militar în sprijinul Ucrainei, procentul acestora din urmă este în scădere cu 6% față de luna februarie.
EXTINDEREA SITUAȚIEI DIN UCRAINA LA NIVEL REGIONAL, MONDIAL SAU TRANSFORMAREA ÎNTR-UN RĂZBOI NUCLEAR SUNT PUȚIN PROBABILE, CRED ROMÂNII
Aproape patru (4) din 10 români sunt convinși că războiul din Ucraina va declanșa un conflict regional, însă procentul este în scădere 11% față de sondajul similar realizat de IRES luna februarie 2022. Doar unul (1) din trei (3) români crede că e probabil ca acest conflict să devină unul mondial cu arme convenționale și doar unul (1) din patru (4), că ar putea declanșa un război nuclear. În ambele situații rata de probabilitate este în scădere semnificativă față de sondajul similar din februarie, ceea ce demonstrează o calmare a emoției inițiale.
ÎNCREDERE RIDICATĂ ÎN CAPACITATEA NATO DE A FACE FAȚĂ UNUI ATAC AL RUSIEI ÎMPOTRIVA MEMBRILOR DIN REGIUNE
Mai mult de 3 din 4 români sunt convinși că NATO are capacitatea de a face față unui atac al Rusiei în situația în care o țară membră din regiune ar fi atacată. Nivelul de încredere a rămas neschimbat față de valul anterior al cercetării, ceea ce arată o încredere constantă a românilor în organizația internațională, în ceea ce privește această dimensiune cercetată.
CINE NE APĂRĂ ȘI CINE FUGE DIN ȚARĂ?
În caz de conflict armat aproape unul (1) din trei (3) români declară că ar rămâne în țară să lupte, mai mult de o treime ar rămâne , dar s-ar adăposti, în timp ce 14% ar încerca să părăsească țara. Dar aproape trei sferturi (72%) dintre participanții la sondaj cred că un conflict în țara noastră nu se va întâmpla, procentul fiind în creștere cu 10% față de luna februarie.
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.051 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%
Perioada realizării anchetei: 11- 17 martie 2022
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat.
