Aproape două milioane de persoane îl au ca patron spiritual pe Sfântul Ioan Botezătorul, prăznuit sâmbătă, 7 ianuarie, potrivit datelor oferite de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor.
Este vorba despre 1.975.838 de bărbaţi şi femei, notează Agerpres.
La prenume masculine, cele mai întâlnite sunt: Ioan – 447.697, Ionuţ – 361.680, Ion – 336.421, Ionel – 134.570, apoi Nelu – 20.302, Ivan – 7.482, Jan – 4.491, Ionică – 4.460, Jean – 3.411 şi Ioniţă – 1.865.
La femei, numele de botez cele mai cunoscute sunt: Ioana – 390.970, Ionela – 148.141, Oana – 72.012, Ionica – 19.241, Nela – 10.783, Ionelia – 6.785, Jana – 4.811, Ionuţa – 582, Onuţa – 134.
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul încheie oficial sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Se spune că cine nu este vesel în această zi are parte necazuri tot anul. Tot pentru spor şi sănătate, există credinţa ca de Sfântul Ioan să ne stropim cu agheasmă pe faţă pentru a fi ocoliţi de boli. O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoare se botează gerul, adica frigul se mai înmoaie şi începe să se facă mai cald, scrie adevarul.ro.
Creştinii ortodocşi de pretutindeni sărbătoresc în fiecare an, pe 7 ianuarie, Soborul Sfântului Ioan Botezatorul, fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini. El este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergătorul”, pentru ca a anunţat venirea lui Hristos. Conform crestinortodox.ro, biserica a închinat lui Ioan şase sărbatori pe an: zămislirea lui – 23 septembrie, naşterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima şi a doua aflare a capului – 24 februarie şi a treia aflare a capului – 25 mai.
Iordănitul femeilor
În ziua de Sfântul Ioan există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.
“În multe sate din Maramureş se mai ţine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coşuri cu băutură şi mâncare. Feciorii merg şi iau fetele de acasă şi le duc în curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt şi cei ce plătesc muzicanţii. În horă intră fetele ce se vor mărita în acest an şi formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăţ comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă”, a declarat pentru conferenţiar universitar Delia Suiogan.
