În mai puțin de 10 zile, Adrian Țuțuianu s-a trezit din omul care deținea anumite funcții cheie în Guvern și Parlament într-un adevărat paria al PSD, fiind obligat să demisioneze din fruntea Ministerului Apărării și apoi înlocuit de la șefia Comisiei de supraveghere SRI, ulterior și din componența acesteia.
Chiar și așa, domeniul Apărării rămâne în continuare un punct de maxim interes pentru parlamentarul PSD, chiar dacă nu a apucat să stea în fruntea ministerului de resort decât două luni.
Programul de înzestrare a Armatei reprezintă cea mai mare provocare a momentului, în contextul în care, în vara acestui an, execuția bugetară la acest capitol abia atinsese 10% din sumele pe care statul român se angajase să le folosească pentru achiziția de tehnică militară.
Adrian Țuțuianu încă păstrează un ochi atent pe derularea programului de înzestrare, care reprezintă 40 de procente din totalul de 2% din PIB alocat pentru Apărare și își exprimă speranța că Fifor va respecta unele decizii luate în perioada mandatului său. „O decizie pe care am luat-o cât am fost la minister, și pe care sper că domnul Fifor o va respecta, este aceea de a intra în acest an pe unul din programele de înzestrare aprobate de CSAT”, a explicat, la interviurile PSNews.ro, fostul ministru referindu-se la achiziția sistemelor antiaeriene Patriot.
„Programul este mare, 3,5 miliarde dolari. Dintr-o evaluare făcută când eram la minister, anul acesta puteam plătii 600 milioane dolari, plus TVA. O asemenea plată aproape că rezolvă problema chelturii sumelor estinate pentru înzestrarea armatei”, crede ex-ministrul Apărării, amintind și că mai sunt cheltuieli cu unele piese de echipament fabricate în România care vor ajuta la atingerea plafonului de cheltuieli în cadrul programului.
În același timp, problema dotărilor pe parte navală s-a izbit de obstacolele lăsate în urmă de o hotărâre de guvern inițiată în mandatul lui Dacian Cioloș. „Hotărârea de guvern adoptată de guvernul Cioloș avea o problemă fundamentală. Era un program de peste 100 milioane euro și legea cere aprobarea prealabilă a Parlamentului.
Acesta este motivul pentru care hotărârea de guvern a fost revocată. În acest moment, avem finalizat noul proiect de act normati, după ce s-a obținut în luna mai aprobarea Parlamentului pentru derularea acestor programe. Soluția noastră constă într-un dialog competitiv, cu mai mulți producători de corvete militare, din Franța, Italia, Germania. Codiția noastră a fost ca o parte cât mai mare din ceea ce înseamnă producția celor 4 corvete să fie realizată în șantiere navale din România”, declară senatorul PSD.
Galați, Brăila, Tulcea sau Constanța sunt porturile cu șantiere navale spre care se îndreaptă în acest moment ținta companiilor străine care vor să depună oferte pentru cele 4 corvete ce vor intra în flota marinei militare, însă câștigătorul și locul în care vor fi construite componente ale navelor se vor cunoaște după cele 250 de zile necesare parcurgerii procedurii de contractare.
Strategia de investiții în tehnică militară nu va putea fi făcută doar pe o singură axă a frțelor militare, explică fostul ministru al Apărării, care amintește că avem nu mai puțin de 8 programe majore de înzestrare care răspund cerințeor fiecărei arme în parte. „Trebuie să rezolvăm problema cu escadrile de aviație, rachete cu rază lungă de acțiune, rachete cu rază scurtă de acțiune, transportoare blindate, corvete și fregate.
Este un program pe 10 ani, cu alocări consistente și trebuie să avem în vedere situația de securitate din regiune. Pe flancul estic suntem validați ca partener de încredere al NATO. Armata română este pregătită și se pregătește în continuare după standarde NATO. Avem nevoie de o dotare corespunzătoare”, apreciază Adrian Țuțuianu, amintind de altfel și aprecierile primite de militarii români după derularea exercițiului Saber Guardian 2017
Urmăriți înterviul de la minutul 11:25 până la minutul 23:29
