Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, care a avut loc pe 15 noiembrie. CEC a declarat-o aleasă pe candidata PAS, Maia Sandu, care obţinut în turul doi cel mai mare număr de voturi – peste 943 de mii, transmite IPN.
Hotărârea adoptată de CEC vineri, 20 noiembrie, urmează să fie transmisă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de preşedinte. Preşedintele CEC, Dorin Cimil, a declarat că numărul de voturi valabile pentru fiecare concurent electoral arată în felul următor: Maia Sandu – 943 006 şi candidatul independent Igor Dodon – 690 615 de voturi. Peste 20,5 mii de buletine au fost declarate nevalabile.
Potrivit Codului Electoral, Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat. Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de preşedinte prezintă Curţii confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată.
Maia Sandu este economistă, are 48 de ani și vorbește patru limbi străine
Maia Sandu, candidata partidului pro-european Acțiune și Solidaritate, va fi prima femeie președinte a Republicii Moldova. Ea este economistă şi are o bogată experiență în domeniul public/privat din Republica Moldova şi din străinătate.
S-a născut în comuna Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică (24 mai 1972) în familia lui Grigorie și Emilia Sandu. Nu e căsătorită. Vorbește româna, engleza, rusa și spaniola.
A studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei, Facultatea Management (1989 – 1994), iar ulterior, la Academia de Administrare Publică, relații internaționale (1995 – 1998). În 2010 a obținut titlul de Master în administrație publică la Universitatea Harvard (SUA).
A fost consilier la Ministerul Economiei, consultant al Guvernului, ministru al Educației sau consilier al Directorului executiv al Băncii Mondiale (2010).
În perioada 2008– 2009 a fost consultant în cadrul Guvernului Republicii Moldova, pe vremea când prim-ministru era actuala parteneră de coaliție, Zinaida Greceanîi de la Partidul Comuniştilor pe atunci, acum, de la partidul pro-rusului Igor Dodon, PSRM.
Maia Sandu este președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aleasă la Congresul de constituire din 15 mai 2016 și realeasă în funcție la Congresul II al formațiunii din 10 septembrie 2017.
Și-a început activitatea politică în iulie 2012 odată cu acceptarea propunerii Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) de a deveni ministru al educației pentru reformarea complexă a sectorului de educație, funcție pe care a exercitat-o timp de 3 ani, în perioada 2012–2015. În calitate de ministru, Maia Sandu a realizat adoptarea noului Cod al educației pentru asigurarea funcționării durabile a sistemului educațional.
În iulie 2015 a fost propusă la funcția de prim-ministru de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), însă nu a fost acceptată de toți membrii Alianței de guvernare. În decembrie 2015 a lansat propria platformă politică “În /pas/ cu Maia Sandu”, care a evoluat spre transformarea în Partidul Acțiune și Solidaritate.
La data de 8 iunie 2019 a fost desemnată și aleasă în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. În aceeași zi Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională desemnarea Maiei Sandu în funcția de prim-ministru.
A izbucnit o criză politică, guvernul Filip refuzând să predea puterea. În cele din urmă, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile la 15 iunie, Plahotniuc a părăsit țara și guvernul Sandu a rămas singurul guvern legal.
Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.
Ea locuieşte la Chişinău, într-un apartament cu două camere, şi conduce o Toyota RAV 4.
