Ministerul de Externe transmite, vineri, că ministrul ucrainean al Protecţiei Mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniştri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe braţele Chilia şi Bîstroe ale Dunării, iar Ministerul Mediului a informat telefonic, urmând să transmită şi în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare.
Ministerul Afacerilor Externe mai arată că ”nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experţi din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”.
MAE precizează că, în cadrul discuţiei care a avut loc la 20 februarie 2023, la sediul MAE, între secretarul de stat Iulian Fota şi Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, partea ucraineană a transmis disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri tehnice între autorităţile din cele două state care gestionează portofoliul transporturilor, fiind urmărită tocmai clarificarea aspectelor tehnice privind natura lucrărilor de dragare efectuate pe braţele Chilia şi Bîstroe ale Dunării.
„Ministerul Afacerilor Externe a transmis această propunere Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, încurajând MTI să dea curs propunerii. În acelaşi timp, Ministrul ucrainean al Protecţiei Mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniştri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe braţele menţionate ale Dunării.
MAE a transmis această propunere Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, încurajând MMAP să dea curs propunerii. MMAP a informat telefonic, urmând să transmită şi în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare”, precizează MAE. Ministerul Afacerilor Externe mai arată că ”nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experţi din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”.
„Pe de altă parte, în momentul în care au apărut publice informaţii privind lucrări de dragare pe braţele Chilia şi Bîstroe ale Dunării, MAE este cel care a avut iniţiativa de a contacta partea ucraineană pentru a solicita, atât verbal, cât şi în scris, clarificări – la 18 februarie si respectiv 20 februarie. Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit şi sprijină toate autorităţile române în demersurile referitoare la proiectul ucrainean al canalului de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră (proiectul Bâstroe), încă de la momentul iniţial al sesizării acestei problematici, atât în plan bilateral, cât şi în plan multilateral. În mod constant, MAE a încurajat şi a facilitat discuţiile şi interacţiunile dintre experţii români şi experţii ucraineni pentru identificarea soluţiilor durabile pentru asigurarea protecţiei pe termen lung a Deltei Dunării”, menţionează instituţia.
Comisarul european Adina Vălean, despre Canalul Bîstroe: Singura metodă este să ne adresăm unui unei instituții independente
Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a declarat, joi seară, că o instituţie independentă ar trebui să fie cea care face măsurătorile pe Canalul Bâstroe. Până atunci, o echipă a Comisiei Europene care verifică porturile din Ucraina va face şi câteva verificări pe Canalul Bîstroe, iar raportul ar trebui să sosească în cel mult 10 zile.
„Situația se arată în felul următor: pe de o parte avem tot ceea ce înseamnă Delta Dunării, biosferă, dar și canalul de transport Sulina, care este pe canalele de transport europene care au o maximă importantă și nu pot fi afectate în niciun fel. Pe de altă parte, avem situația absolut îngrozitoare în care se află Ucraina, care depinde ca de un pai de respira prin apă de tot ceea ce înseamnă coridoarele solidarității europene pentru a-și asigura exporturile și importurile”, a explicat ea.
„Vorbim de la ajutoare umanitare la combustibil, vorbim de faptul că și noi avem în Uniunea Europeană, ca și alte țări din lumea largă, nevoie de exporturile Ucrainei, de la minereuri la cereale. A dovedit însă că oricât, de exemplu, Polonia dorește să ofere, să pună la dispoziție tot ceea ce poate pentru aceste transporturi, rutele naturale ale Ucrainei sunt pe sud, drept pentru care Dunărea devine absolut esențială pentru ei”, a continuat Vălean.
„Acuma suntem în această dilemă. Eu cred că ceea ce trebuie făcut este o campanie de comunicare și transparență. Eu știu de la Bruxelles – și nu acuz pe nimeni – că merge foarte greu această comunicare, pentru că exact rolul nostru, al Comisiei Europene, este acela de mediator și de a pune oamenii împreună, aceste coridoare de solidarități. Este o platformă de comunicare și știu că nu merge excelent, nu neapărat între România și Ucraina. Și cred că se poate face mai mult în această direcție. Cu alte cuvinte, noi am pus la dispoziție fonduri enorme pentru aceste coridoare ale solidarității şi România a făcut eforturi absolut excepționale, de la feroviar la rutier ș.a.m.d. Există un spațiu destul de mare de a îmbunătăți navigabilitatea pe Sulina. Avem un proiect de 6 milioane de euro pe care îl punem la dispoziția României pentru validarea canalului Sulina”, a spus comisarul european.
„Singura metodă este să ne adresăm unui unei instituții independente, Comisiei Dunării, care cu sprijinul Comisiei Europene poate să facă măsurători acolo. Odată ce înțelegem acest lucru trebuie să intrăm într-un dialog foarte clar cu ucrainenii pentru că scopul lor este să-şi scoată produsele pe un coridor către Marea Neagră”, a mai spus Vălean.
Iulian Fota, secretar de stat în MAE: Chestiunea Bîstroe nu e relevantă pentru relaţiile bilaterale cu Ucraina
Chestiunea canalului Bâstroe nu este „relevantă” pentru relaţiile bilaterale dintre România şi Ucraina şi nu este „definitorie” pentru această fază de război, a declarat joi secretarul de stat Iulian Fota de la Ministerul Afacerilor Externe. El a adăugat că există disponibilitate din partea ambelor părţi pentru ca lucrurile să fie lămurite şi sunt instrumente necesare în acest sens.
„Noi, în primul rând, vrem să vedem – împreună cu prietenii, vecinii ucraineni – datele, faptele, deci să ştim ce discutăm, că multe lucruri care s-au cam aruncat prin presă nu sunt chiar aşa. (…) Noi privim chestia aceasta ca oportunitate ca să arătăm că, din nou, noi cu Ucraina putem rezolva diplomatic, prin bună înţelegere, această chestiune. Ieri am avut o discuţie foarte bună cu ambasadorul, în fine, aş putea să spun cu prietenul meu de la Ambasada Ucrainei: aceeaşi dorinţă şi de partea ucraineană de a discuta, de a vedea un pic ce se întâmplă, dacă e ceva ce trebuie lămurit şi, împreună, să facem lucrul ăsta”, a declarat Fota la masă rotundă „Un an de război împotriva Ucrainei. Impactul pentru România” – organizată de Institutul Diplomatic Român.
El a adăugat că această problemă a fost „admirabil tratată” de către preşedinte Klaus Iohannis.
„Într-un fel e păcat că lumea se uită foarte mult la această chestie. Noi, în momentul acesta, avem multe alte proiecte în discuţie cu partea ucraineană. Nu pot eu, din păcate, în această fază preliminară, să intru în detalii, o să le vedeţi materializate. Deci, dincolo de ajutorul substanţial pe care noi îl dăm, în acest moment avem o agendă cu multe alte proiecte de colaborare între noi şi Ucraina, inclusiv chestiuni legate de Marea Neagră. Deci, efectiv, toată această într-un fel artificial umflată dezbatere publică aruncă o imagine care nu corespunde cu realitatea. Deci, noi, cel puţin în Ministerul de Externe, colaborăm foarte bine, avem discuţii frecvente, ne întâlnim şi discutăm multe chestiuni. Au fost câteva vizite foarte importante pe care şi domnul ministru Aurescu şi alţi colegi de-ai mei le-au făcut”, a explicat secretarul de stat.
Iulian Fota a arătat că această chestiune urmează să fie lămurită şi există instrumentele şi disponibilitatea din ambele părţi în acest sens.
„Deci, nu consideraţi chestiunea Bîstroe ca o chestiune relevantă pentru relaţiile bilaterale, că nu este. O să lămurim ce se întâmplă, o să discutăm, avem instrumente clare care ne ajută în acest sens şi, ceea ce e importat, disponibilitate şi la noi – de altfel se vede şi în comunicatul presă pe care Ministerul de Externe l-a dat, Ambasada venind în întâmpinarea noastră cu acea propunere de discuţie între experţi. Deci, eu nu cred că aceasta este o chestiune definitorie pentru această fază de război. Este cel mai important şi toţi facem tot ceea ce putem pentru ca, pe de o parte, Ucraina să aibă tot ce-i trebuie ca să-şi apere ţara, iar, pe de altă parte, să încercăm, acolo când poate, cât se poate, să ne gândim un pic şi la viitor şi să vedem cum putem construi o nouă arhitectură de securitate europeană ca măcar statele civilizate din partea asta a Europei să se simtă în siguranţă”, a mai spus acesta.
Ce spune președintele României
Președintele Klaus Iohannis a avut miercuri prima reacție în scandalul autorităților de la București cu Ucraina privind dragarea canalului Bâstroe, el spunând că nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”. „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis. El a spus că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.
Iohannis a făcut aceste declarații într-o conferință de presă organizată la Varșovia la finalul reuniunii extraordinare a Formatului Bucureşti 9 (B9), fiind întrebat de jurnaliști despre scandalul privind dragarea de către Ucraina a Canalului Bâstroe.
Comisia Europeană, prima reacție
Comisia Europeană a anunțat marți că este la curent dezbaterile din presa românească, unde circulă informații potrivit cărora Ucraina desfășoară lucrări majore pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe ale Dunării, și că a cerut informații suplimentare din partea autorităților ucrainene. Ucraina a transmis Comisiei că face operațiuni de „dragaj operațional” la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește „lucrări majore” pe brațul Chilia sau canalul Bâstroe.
„Ministerul Transporturilor din Ucraina a răspuns că, într-adevăr, efectuează dragaj operațional (de întreținere) la danele porturilor lor de pe Dunăre și în alte locuri de pe Dunăre, pentru a garanta siguranța navigației. Cu toate acestea, Ucraina a negat că ar fi în desfășurare sau planificate lucrări majore pe brațul Chilia al Dunării sau pe Canalul Bâstroe. În plus, Ucraina a reafirmat că va respecta cu strictețe și va adera la toate acordurile și convențiile internaționale relevante”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, transmis marți de Reprezentanța CE în România.
Cum a început totul
Totul a început pe 16 februarie, când ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că Ucraina face lucrări de dragare pe canalul Bâstroe”. Demnitarul nu a oferit date concrete, dar simpla referire la acest canal a fost suficientă pentru a inflama spiritele.
Povestea e mai veche și a generat la vremea ei un diferend româno-ucrainean în fața instituțiilor internaționale. În 2004, Kievul a început lucrări de lărgire și adâncire a canalului care face o legătură între Brațul Chilia și Marea Neagră, pentru a permite accesul vaselor maritime.
La sesizarea României, mai multe organisme internaționale, cum ar fi Comisia Internațională pentru Protecția Dunării au stabilit că lucrările încălcă prevederile internaționale și pun în pericol major ecosistemul Deltei. Ca urmare, în 2006, Ucrainei i s-a interzis continuarea lucrărilor. Acum, ministrul Grindeanu sugera că Ucraina ar recurge din nou la practici declarate ilegale de instituțiile internaționale. Un subiect sensibil, în contextul războiului de agresiune al Rusiei și al sprijinului pe care Kievul îl primește din partea aliaților occidentali, printre care și România.
