Avocatul Radu Chiriță (preşedintele Asociaţiei de studii în dreptul constituţional şi drepturile omului) a acordat joi o declarație pentru PSnews.ro, în care a decriptat decizia de miercuri a Curții Constituționale a României (CCR) în cazul Kovesi.
Menționăm că juristul este cunoscut printre altele pentru analiza tezei de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, Chiriță concluzionând că documentul nu fusese plagiat, dar că era de o calitate atât de slabă, încât nici n-ar fi trebuit publicat.
Alt fapt care l-a consacrat pe Radu Chiriță în memoria colectivă a fost dezvăluirea potrivit căreia 300.000 de oameni au fost ascultaţi la fiecare convorbire pe care au avut-o în perioada 2010-2015.
Revenind la subiectul CCR-Kovesi, avocatul a declarat joi pentru PSnews.ro că, „indiferent că ne convine sau nu, sau că ne place sau nu, sau că suntem de acord cu ele sau nu, într-un stat de drept hotărârile judecătorești definitive se pun în executare”.
„În consecință, dacă Curtea Constituțională a decis că președintele este obligat să emită decretul de demitere a doamnei procuror-șef de la DNA, președintele va trebui să facă chestia asta”, a continuat juristul.
Confruntat cu nemulțumirile exprimate recent în spațiul public, conform cărora, prin hotărârea de miercuri, CCR i-a conferit ministrului Justiției o putere prea mare în raport cu parchetele, Radu Chiriță a subliniat că o astfel de discuție trebuie să fie purtată numai în momentul în care se pune problema modificării Constituției.
„Cred că, dacă ministrul Justiției are sau nu o putere prea mare asupra parchetelor, e de discutat. Sau e până la urmă o opțiune de politică: dacă permitem să acordăm sau nu ministrului Justiției o astfel de putere. Din punctul meu de vedere, puterea asta i-a fost acordată prin Constituție. În condițiile în care Constituția are textul în care spune că procurorii funcționează sub autoritatea ministrului Justiției, este cert o formă de putere sau o formă de control al ministrului Justiției asupra activității lor, prevăzută în Constituție. Că a fost o idee bună sau a fost o idee proastă, asta e o discuție care poate fi făcută, însă doar la momentul la care discutăm despre modificarea Constituției. Dacă venim și spunem că ministrul Justiției nu trebuie să aibă niciun fel de formă de control sau niciun fel de implicare în controlarea activității Ministerului Public, înseamnă că ignorăm textul din Constituție care ne spune că Ministerul Public funcționează sub autoritatea ministrului Justiției”, a detaliat Chiriță.
Altă ipoteză cu care l-am confruntat pe profesorul universitar este aceea în care președintele Klaus Iohannis ar putea amâna revocarea Codruței Kovesi până în ultima zi de mandat a acesteia la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. În replică, Radu Chiriță a declarat că un asemenea scenariu ar însemna încălcarea gravă a Constituției, fapt ce ar putea duce la suspendarea președintelui.
„Nu știu ce o să facă președintele, dar, juridic vorbind, el are obligația ca, de la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale, s-o pună în executare. E drept: nici Constituția și nici legea de funcționare a Curții Constituționale nu stabilesc vreun termen în care să se întâmple acest lucru, dar tocmai în condițiile astea, din punctul meu de vedere, punerea în executare trebuie să se facă imediat, în acel moment, în lipsa unui termen stabilit la nivel constituțional. O afirmație de genul: «O s-o fac peste o lună, peste un an, peste doi ani sau peste trei ani» e, din punctul meu de vedere, o încălcare a deciziei Curții Constituționale și implicit a regulilor de funcționare democratică a instituțiilor statului.
Din perspectiva mea, refuzul de apune în aplicare o hotărâre a Curții Constituționale poate fi considerată, în sens constituțional, o încălcare gravă a prevederilor Constituției. Constituția spune că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii. Încălcarea gravă a prevederilor Constituției poate să conducă la suspendarea președintelui și dup-aia la organizarea referendumului pentru demitere”, a încheiat specialistul în drept constituțional.
