Avocata Elenina Nicuț, într-o postare pe pagina sa de Facebook, reacționează dur după ce Dan Barna, a solicitat Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF) să trimită Direcției Naționale Anticorupție (DNA) documentele legate de contractele pe fonduri europene ale firmei sale.
„Vad ca Barna insista in prostia DLAF/Guv .În acest context, va recomand ca:- in mom in care va vine Anaf sau ITM la sediu, sa nu deschideti, da’ sa dati un comunicat de presa; doar Anaf/ITM e la MF/Min. Muncii, deci Guv;- in mom in care va opreste Politia pe strada, sa mergeti mai departe si sa i dati un comunicat de presa; doar Politia e la MAI, deci Guv; Hai, incercati, ca doar asta e linia directoare a sustinatorilor statului da drept, in masura in care ajunge la ei. Incercati ce zice Domnu’ Barna, fie-i numele laudat!”, a scris pe facebook avocata Elenina Nicuț.
Cum să reușești pe spinarea altora
Publicația de investigații jurnalistice susține că Dan Barna, care a profitat din afacerile sociale derulate mai mult decât oamenii „aflați în cumpănă”, și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al lui Liviu Dragnea, fostul președinte PSD.
„Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine.
Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire”, arată ancheta Rise.
Astfel, se pare că „managementul care l-a consacrat pe Barna îi este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie”.
Rise Project arată că aceia care ar fi trebuit să beneficieze de binele făcut de Barna sunt persoane „cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii”.
CITIȚI AICI articolul complet
