Avocatul Poporului a transmis, luni, că activarea de către România a articolului 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu duce la suspendarea drepturilor omului, ci permite doar luarea unor măsuri derogatorii.
”Activarea de către România a art. 15 din CEDO nu suspendă drepturile omului, ci permite doar luarea unor măsuri derogatorii «în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional». Aceasta înseamnă că măsurile derogatorii nu pot privi decât acele drepturi pentru care există nevoia socială imperioasă a limitării lor în vederea rezolvării situaţiei excepţionale şi a revenirii la normalitate, şi numai cu respectarea strictă a proporţionalităţii”, a transmis, luni, Avocatul Poporului, ptrint-un comunicat de presă.
Totodată, în ceea ce priveşte proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 331, potrivit cărora pe perioada stării de asediu sau de urgenţă, normele legale referitoare la transparenţa decizională şi dialogul social nu se aplică în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau de urgenţă ori care sunt o consecinţă a instituirii acestor stări, sunt lipsite de proporţionalitate.
Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a transmis, săptămâna trecută, că prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 a fost instituită starea de urgenţă pe teritoriul României ca măsură excepţională cu scopul gestionării situaţiei create de răspândirea virusului SARS-COV-2 pe teritoriul României.
”În conformitate cu dispoziţiile Capitolului VI, art. 48 din Anexa 1 la Decretul nr. 195/ 16 martie 2020, la data de 17 martie 2020, a fost notificat Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile adoptate prin decretul de instituire a stării de urgenţă pe teritoriul României care au ca efect limitarea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Prin notificarea efectuată la nivelul Consiliului Europei, România respectă o procedură care decurge din statutul său de Parte Contractantă la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, a transmis GCS.
”Facem precizarea că, potrivit art. 15 din Convenţie, în caz de «(…) pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional». Pe cale de consecinţă, pentru adoptarea unor astfel de măsuri nu este necesară obţinerea vreunei aprobări de la Secretarul General al Consiliului Europei, statele părţi la Convenţie având deplina suveranitate de a adopta măsurile pe care le apreciază de cuviinţă în astfel de situaţii excepţionale (cu limitările stabilite prin Convenţie). Singura obligaţie ce incumbă autorităţilor statelor părţi este de a informa pe deplin Secretarul General al Consiliului Europei despre măsurile de această natură adoptate, conform art. 15 alin. 3”, a mai transmis GCS.
Potrivit sursei citate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului îşi menţine competenţa de a se pronunţa în orice situaţie dată cu privire la măsurile adoptate de România în acest context.
