Redacția PSnews.ro vă prezintă mai jos felul în care băncile au devenit țapi ispășitori pentru guvernarea lui Mihai Tudose. Vedeți în cele ce urmează CIFRELE care dau de gol disperarea cabinetului PSD-ALDE.
După cum ați văzut, valul de atacuri ale Guvernului la adresa băncilor a continuat marți prin vocea premierului Mihai Tudose, care a declarat că preferă să își ridice salariul în numerar, din cauza comisioanelor ridicate percepute de instituțiile bancare.
Afirmațiile de-a dreptul șocante ale prim-ministrului au loc în contextul în care opoziția și analiștii economici au atras atenția, în repetate rânduri, asupra politicilor de cheltuieli sociale ale guvernului PSD-ALDE care riscă să dezechilibreze bugetul.
„Am avut un cont în bancă, cu o sumă minoră în valută, era vorba de 500 de dolari, și după vreo doi ani m-a sunat banca să îmi spună că nu numai că nu mai am banii, trebuie să mai dau eu 50 de dolari, că, de fapt, comisionul (…) a mâncat fondul. (…) Iertați-mă: Terente era copil pe lângă voi, chiar era băiat bun”, a spus premierul Tudose, pentru postul de televiziune România TV.
Oficial BNR: Cuvintele trebuie bine cântărite!
Ceea ce pare să uite, însă, actualul premier este faptul că nu mai este cetăţeanul Tudose care stă în faţa televizorului în şlapi şi aşteaptă circul politic, ci premierul României și ar trebui să se comporte ca atare.
Din toată această mocirlă politică în care însuși premierul Tudose alege să se scalde din ce în ce mai des, singurul lucru care reiese este acela că războiul Guvernului cu băncile abia a început!
Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a declarat în exclusivitate pentru PSnews.ro că, în general, chiar dacă există unele nemulțumiri față de sistemul bancar din România, acestea trebuie exprimate cu multă atenție.
“În general, din punct de vedere principial, când se fac declarații privind sectorul financiar, cuvintele trebuie bine cântărite. Chiar atunci când ai un diferend purtat într-un cadru firesc al dialogului interinstituțional, trebuie să păstrezi o conduită care să nu închidă ușile și să nu facă mai mult zgomot decat este cazul”, a subliniat Daniel Dăianu.
Mai mult: oficialul BNR a ținut să sublinieze importanța sistemului bancar pentru economia românească.
“Nu trebuie să creștem peste măsură această declarație a premierului. Ceea ce trebuie să reținem sunt câteva fapte: oamenii își dețin banii în bănci, deci plasamntele de capital sunt incomparabil mai mici ca resurse ale cetățenilor români decât ceea ce înseamnă plasamentele făcute în bănci. Situația nu este una singulară. Economiile europene depind în mod covârsitor de sectorul bancar. Nu suntem în Statele Unite, unde piața de capital finanțează economia în proporție de trei sferturi față de ceea ce se întamplă în Europa. Prin urmare, trebuie să analizăm cu multă măsură mărturisirea premierului, chiar dacă unii cetățeni au resentimente și sunt nemulțumiți de comisioanele practicate de bănci”, a mai precizat Daniel Dăianu.
Deficitul bugetar a atins 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB, în primele 7 luni ale anului
Pe de altă parte, potrivit ultimelor date statistice, publicate de MFP, deficitul bugetar a atins 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB, în primele 7 luni ale anului. Acest ritm pune sub semnul întrebării menținerea țintei de 3% deficit din PIB, convenită cu Uniunea Europeană (UE), situație care ar atrage declanșarea procedurilor de infringement.
În plus, din datele publicate reiese faptul că doar cheltuielile de personal din sectorul public s-au majorat cu 20,3%, fiind determinate de creșterile salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august, a prevederilor Legii salarizării unitare.
Deficitul pilonului I de pensii (care atinge 21 de miliarde lei în anul 2016 și, previzionat, 28 mld. lei pentru finele anului 2017) pare, de asemenea, a confirma temerile specialiștilor referitoare la scăparea de sub control a cheltuielilor sociale.
Alte date negative recente vizează activitatea industrială, care a scăzut pentru a doua lună consecutiv în iunie. Volumul producției a coborât astfel de la 59 la 53 de puncte, ajungând foarte aproape de scorul sub care se află zona de contracție (50 de puncte), se arată în Barometrul Industrial publicat marți de către SNSPA si IRSOP.
În ciuda unei creșteri economice, înregistrată în trimestrul II din 2017, de 5,7% (cea mai mare din UE), anunțată triumfalist de către reprezentanții guveramentali, numărul firmelor care intră în insolvenţă a crescut, așa cum indică datele Registrului Comerțului. Peste 5.300 de firme au intrat în insolvenţă în primele şapte luni din 2017, faţă de 5.058 în 2016.
Deși nivelul de 0,63% deficit bugetar din PIB pare unul infim, trebuie să subliniem că în aceeași perioadă a anului trecut el era de 0,23%, potrivit Capital.ro. Această realitate ne indică semne de întrebare dacă Guvernul va fi în stare să respecte ținta de 3% deficit bugetar convenită de Comisia Europeană.
Guvernare haotică, rezultate pe măsură
Așadar, datele referitoare la cheltuielile sociale fac notă discordantă cu realitățile macroeconomice care nu susțin fezabilitatea ambițiilor guvernamentale. Contraperformanțele PSD-ALDE, de la instaurarea cabinetului Mihai Tudose, par așadar să continue maniera haotică de guvernare manifestată inclusiv de cabinetul precedent.
Aceste informații aruncă o nouă lumină asupra uraganului declarativ declanșat de reprezentanții Guvernului împotriva instituțiilor bancare la începutul acestei luni și demonstrează cum oficialii de la Palatul Victoria încearcă să găsească un țap ispășitor pentru rezultatele negative spre care se îndreaptă. Cu alte cuvinte, coaliția PSD-ALDE arată cu degetul spre alții (sistemul bancar, în cazul de față), ca și cum ar vrea să spună că nu cei de la putere sunt de vină pentru cheltuielile cu propunerile populiste, nu ei au acordat facilități nenumărate pentru bugetari, nu ei au scăpat de sub control colectarea de la nivelul ANAF, lăsând-o să se ducă la vale.
Având în vedere faptul că încrederea în bănci este scăzută, comparativ cu alte instituții (un sondaj INSCOP din 2015 citat de Bancherul.ro o plasa sub 16%, față de circa 29% în ONG-uri, 32% în presă, 42% în univerități și 63% în Biserică), putem înțelege mai bine de ce sistemul bancar este o țintă excelentă a discursului public și a nevoii politicienilor de a găsi responsabili pentru propriile eșecuri.
Totuși, pentru social-democrați această lipsă de încredere manifestată față de bănci poate deveni o bună ocazie pentru ca guvernanții să joace rolul haiducului care „ia de la bogați și împarte către cei săraci”.
În traducere liberă: prin asaltul asupra băncilor, gașca roșie – în frunte cu premierul Mihai Tudose – nu face altceva decât să caute țapi ispășitori pentru zilele negre care vor urma. Nu încheiem înainte să vă dăm o temă de gândire: dacă acum am fi fost în 2008, 2009, 2010 (când era criză peste tot în lume, deci şi în România), declaraţia premierului ar fi avut o şansă mare să formeze cozi imense la bancomate și ghișee bancare, cu oameni disperați să își retragă banii. Indiferent de bancă!
