Autoritățile germane blochează încă o dată participarea oficialilor din Turcia la evenimente organizate de minoritatea turcă din Germania. De această dată, este vorba despre președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Guvernul german nu dorește ca acesta să vorbească la un miting al turcilor din Germania, în timpul summitului G20 de la Hamburg din 7-8 iulie. Anunțul a fost făcut joi de ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, conform agenției DPA, citată de MEDIAFAX. Anterior, Ankara făcuse o solicitare oficială în acest sens guvernului de la Berlin, după ce acesta din urmă îi recomandase insistent să se abțină de la acest gest.
Relațiile tensionate dintre Germania și Turcia au toate șansele să se deterioreze și mai mult, având în vedere tensiunile din Orientul Mijlociu, în care Turcia a intervenit în Siria împotriva milițiilor kurde, iar Germania, membră NATO, susține operațiunea Alianței împotriva terorismului. Această răcire bruscă a relațiilor germano-turce este de natură să afecteze atât colaborarea în cadrul NATO cât și, mai ales, situația democrației și a drepturilor omului din Turcia.
Germania vede în Erdogan și regimul său un pericol pentru propriii cetățeni
Nu mai e un secret pentru nimeni că președintele turc Erdogan pune în practică, treptat, o politică externă tot mai decuplată față de NATO și partenerii occidentali. Discursul public din Republica Turcă a devenit unul antiamerican pe față după ce SUA a fost etichetată ca fiind puterea din spatele militarilor revoltați care doreau înlăturarea lui Erdogan și a AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării) de la putere. Legătura dintre predicatorul turc Fethullah Gülen, care locuiește în exil în SUA, și conspiratorii din Consiliul Păcii (grupul de ofițeri superiori de armată care au pus la punct rebeliunea militară), indiferent dacă există sau nu, a fost speculată abil de președintele Erdogan și guvernarea acestuia. Tranziția ideologică spre mult mai mult conservatorism, autoritarism, restrângerea libertăților civile care are loc în Turcia de un an încoace este condamnată de Germania din perspectiva rolului ei de lider al Uniunii Europene, aceasta din urmă deținând primul loc în lume la capitolul asistenței pentru protecția drepturilor omului.
Însă Berlinul mai are un motiv întemeiat de a bara legăturile dintre oficialitățile de la Ankara și minoritatea turcă din Germania, care atinge peste 4 milioane de persoane, în cea mai mare parte cetățeni germani. Riscul de radicalizare a acestora este unul major, având în vedere că ei nu reprezintă imigranți, ci preponderent cetățeni în a doua și a treia generație, altfel spus, germani turcofoni. Din perspectiva Berlinului, potențiala radicalizare a germanilor de etnie turcă sub influența naționalismului conservator turc al lui Erdogan ar putea avea efectul unui bulgăre de zăpadă, antrenând după sine și riscuri la adresa siguranței Germaniei și, pe cale de consecință, a Europei.
