Deși USRPLUS a pozat în permanență într-o alternativă față de partidele mainstream, în special PNL și PSD, după peste 6 luni de guvernare performanțele miniștrilor săi sunt cel puțin discutabile. Niciunul dintre aceștia nu a reușit mai deloc să livreze ceea ce publicul ar fi așteptat, mai exact reforme ample și realizări concrete.
Stelian Ion și reforma Justiției
De la Stelian Ion se aștepta mult discutata reformă a Justiției. De 30 de ani, Justiția din România nu este independentă de factorul politic, lucru care a determinat organismele Uniunii Europene să aplice așa numitul Mecanism de Cooperare și Verificare, sau MCV. Justiția părea că se îndreaptă spre un control total din partea politicului în perioada în care Liviu Dragnea era președintele PSD. În acea perioadă, atât PNL, cât și USR-PLUS declarau sus și tare că Justiția trebuie să fie independentă, iar lucrul acesta se poate realiza doar printr-o amplă reformă. Ajunși la guvernare însă, nici PNL, nici USR-PLUS nu au schimbat mare lucru în ceea ce privește independența Justiției. Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție continuă să funcționeze în ciuda recomandărilor contrare date de Comisia de la Veneția. Ministrul Justiției, Stelian Ion, se lamentează spunând că există opoziție în coaliție din partea UDMR atunci când vine vorba de reformarea Justiției, însă acesta ar trebui să preia inițiativa și să caute cel mai mic numitor comun. Instituțiile europene continuă să mențină MCV-ul la nivelul României și Bulgariei, iar semne mari privind reforma justiției nu sunt în prezent. Mai mult, Stelian Ion a contribuit decisiv și la construirea unei super-imunități pentru magistrați. Similară cu practica discreţionară şi arbitrară din Parlamentul României în care se stabilea cine să fie şi cine să nu fie urmărit penal, super-imunitatea magistraților a reprezentat un cadou pentru Consiliul Superior al Magistraturii, iar lucrul acesta dăunează serios încrederii în Justiție. Actualul ministru pare a fi incapabil să pună în mișcare reformele mult așteptate din Justiție.
Claudiu Năsui, ministrul controverselor
Claudiu Năsui, ministrul Economiei, a devenit treptat unul dintre cei mai controversați miniștri ai actualului guvern. Acțiunile ministrului, în loc să ducă la refacerea economiei grav afectată de pandemie, duc mai degrabă la slăbirea coeziunii coaliției de guvernare și perpetuarea tensiunilor dintre USR-PLUS și PNL.
Misiunea lui Năsui părea a fi una clară. De la acesta se așteptau planuri concrete pentru repunerea pe picioare a economiei naționale, lovite în plin de pandemia de coronavirus care a dus la numeroase disponibilizări, închiderea afacerilor și multe altele. Ministrul Economiei s-a făcut în schimb remarcat prin controverse. Năsui va rămâne multă vreme asociat cu celebrul „și?”, cu care a răspuns, atunci când a fost întrebat despre rațiunea din spatele numirii unei foste colaboratoare a Securității într-o funcție de director general adjunct în ministerul pe care îl conduce. Năsui și-a angajat apoi pe post de consilier pe ex-jurnalistul Ionuț Tudorică, cel care contesta mișcarea #rezist în perioada 2017-2018. În primăvară, Florin Cîțu a decis să trimită corpul de control la ministerul condus de Claudiu Năsui. Motivul era legat de modul în care arată listele preliminare cu aplicații la granturile de investiții din cadrul Măsurii 3 destinat IMM-urilor. Atunci existau suspiciuni cu privire la vicierea procesului de depunere a proiectelor, prin influențarea modului în care arată listele, în condițiile în care alte persoane în afară de administratori ar fi avut acces la datele de pe platforma de înscriere. De la Năsui încă se așteaptă planuri pentru reconstrucția economică post-covid.
Cătălin Drulă, în război cu premierul
După ce a fost în război cu sindicatele de la Metrorex, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a reușit să intre în conflict aprins și cu premierul Florin Cîțu. Ca și în cazul lui Năsui, Drulă a fost mai degrabă în centrul scandalurilor, fiind pentru o bună bucată e vreme, în contextul conflictului cu liderul de sindicat de la Metrorex, figura centrală în presă. Mai nou, Drulă a intrat în vizorul premierului Cîțu. Acesta din urmă l-a criticat public pe Drulă săptămâna trecută pentru execuția bugetară. Cîțu a spus că că de la Transporturi ar fi trebuit să ia bani, nu să dea, dacă ar fi ținut cont de execuția bugetară. Replica premierului vine ca urmare a nemulțumirilor din USR PLUS, după ce ministerul Transporturilor ar urma să primească la rectificare doare 320 de milioane de lei, după ce Cătălin Drulă a cerut 2,9 miliarde. Între timp, România rămâne codașa Europei la capitolul autostrăzi. Nu există în continuare o autostradă care să lege România de la Vest la Est. Regiunile istorice nu sunt nici ele legate între ele prin autostrăzi. Nu există nici măcar o autostradă de pildă care să lege Moldova de restul țării. Căile ferate se află și ele într-o stare deplorabilă. CFR rămâne una dintre cele mai subdezvoltate companii feroviare din Uniunea Europeană, iar accidentele pe căile ferate române încep să devine o regulă.
Ciprian Teleman și digitalizarea României
În 2019, țara noastră se afla la coada Europei la capitolul digitalizare. Zeci de instituții funcționau ca și cum computerul și bazele de date nu s-au inventat încă, folosind în continuare o tonă de de hârtii chiar și atunci când venea vorba despre cele mai simple procese, precum plata unor facturi. Cu toate că digitalizarea reprezintă una dintre prioritățile Planului Național de Redresare și Reziliență, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus de Ciprian Teleman nu pare a se mișca cu viteza necesară pentru a transforma promisiunile din Plan în realitate.
Cu câteva excepții printre care Cluj, Oradea și București, administrațiile locale din țară sunt slab digitalizare. De multe ori chiar și primăriile care investesc masiv în această direcție se împotmolesc din cauza vidului legislativ. O altă problemă este educația cetățeanului, care din neîncredere sau din lipsa obișnuinței preferă să stea la coadă la ghișeu. Autoritățile fac prea puține lucruri pentru a educa cetățeanul de rând în vederea digitalizării. Nu există programe sau inițiative naționale de educație în acest sens, iar Ministerul Digitalizării condus de Teleman face prea puține lucruri în acest sens. În lipsa unui program național de educație a cetățeanului și de reglementare legislativă a acestui proces (un cadru legislativ universal aplicabil), digitalizarea promisă de guvern mai așteaptă.
Cristian Ghinea și PNRR-ul României
De la Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene se așteptau lucruri mari în contextul ajutorului acordat de Uniunea Europeană pentru reconstrucția post-covid. Doar că PNRR-ul realizat de România sub atenta supraveghere a lui Ghinea pare a fi un fiasco. Uniunea Europeană cere reforme, iar forma dată PNRR-ul nu i-a convins deloc pe cei de la Bruxelles. Între timp alte state precum Portugalia, accesează deja bani prin PNRR, în timp ce țara noastră așteaptă în continuare verdictul.
De altfel, Ghinea a reușit să genereze și un scandal în interiorul coaliției. În redactarea PNRR-ului, Ghinea ar fi copiat masiv din PNRR-ul lui Marcel Boloș. Acuzația a fost lansată de liberalul Rareș Bogdan, lucru care a dus la un nou episod al schimburilor acide de replici în interiorul coaliției. Un lucru e cert – în timp ce Ghinea și alți liberali își împart declarații arzătoare, alte state din Uniunea Europeană așteaptă deja fonduri pentru reconstrucția post-covid, în timp ce țara noastră încă așteaptă aprobare pentru PNRR.
