Clădirile noi din centrul Bucureștiului nu au o arhitectură de calitate și nu respectă regulamentul zonelor protejate, sunt doar o formă de mutilare a țesutului istoric.
Asta a declarat Edmond Niculusca, fondatorul asociației ARCEN, un ONG care face inventarul zonelor protejate (unde se afla clădiri vechi, valoroase) din București, potrivit hotnews.ro
Primăria Capitalei trebuia să facă acest inventar și să stabilească ce se poate construi în aceste zone încă de acum 20 de ani, însă acest lucru nu s-a întâmplat, așa ca inițiativa a fost preluată de mediul privat. Între timp însă, prin derogări de regulamentul de urbanism, în aceste zone s-a demolat masiv și s-au construit clădiri mult mai înalte și masive care nu respectă caracterul acestor zone.
Chiar dacă nu va avea valoare de regulament, studiul făcut de ARCEN va fi o radiografie a centrului orașului: ce clădiri vechi și valoroase s-au demolat, ce s-a construit nou, cât de mult afectează clădirile noi zona respectivă și ce s-ar putea construi aici, ca sa nu fie afectat țesutul vechi, care dă identitatea orașului.
Asociatia ARCEN a finalizat inventarul pentru zona protejată Calea Moșilor și a colectat date din alte 9 zone protejate. Cele mai amenințate zone sunt: Calea Moșilor, IC Brătianu, Magheru, Calea Călărașilor, Traian, Coltei și Mamulari, iar cel mai amenințat patrimoniu este cel modernist, spune Edmond Niculusca. Cele mai grave probleme cu care se confrunta zonele protejate sunt: polistirenizarea, tâmplăria PVC, mansardarea haotica cu câteva etaje, dar si lipsa consolidarilor.
„Poate ca daca s-ar reglementa mai clar ca anumite zone trebuie sa creasca in inaltime, fiindca este posibil ca orasul sa aiba nevoie sa creasca in inaltime, poate ar trebui reglementat mai bine cum facem supraetajarea, cat creste in inaltime orasul, cu ce tip de materiale, de interventii si atunci poate ca am avea o dezvoltare de calitate a arhitecturii contemporane in interiorul zonelor protejate. Regulamentele de zona protejata nu vorbesc despre o conservare 100% a patrimoniului, ci de pastrarea peisajului identitar al orasului„, spune Edmond Niculusca.
Citiți interviul integral AICI
