Uniunea Europeană dezbate în această perioadă bugetul său pentru perioada 2021-20227, dar aceste discuții ridică numeroase provocări după Brexit. Liderii Uniunii Europene sunt departe de un numitor comun cu statele din Est și acest lucru poate genera fragmentări.
Brexitul a provocat o gaură de 70 de miliarde de euro în bugetul Uniunii Europene, iar acest lucru înseamnă că cele 27 de state membre ar trebui să plătească mai mult pentru a menține bugetul actual. Problema este aceea că statele puternice nu sunt de acord să ofere mai mulți bani la bugetul UE.
Comisia Europeană a propus să fie crescut 1,11% din veniturile naționale brute (VNB) ale UE și are sprijinul statelor din Est. Însă state precum Austria, Danemarca, Olanda și Suedia (denumit grupul 4) susțin că această cifră ar fi prea mare și încearcă să mențină bugetul la 1% din VNB, potrivit politico.eu.
Consiliul European caută un numitor comun și propune 1,074% din VNB-ul UE, ceea ce înseamnă circa 1,1 trilioane de euro. Cei mai mari critici ai acestor propuneri sunt chiar europarlamentarii care vor mai mulți bani, circa 1,3% din VNB, iar această idee a fost complet respinsă de statele membre.
Germania, cel mai mare contribuitor la bugetul UE, sprijină inițiativa grupului 4 de a reduce bugetul, iar Franța, al doilea cel mai mare contribuitor, face lobby pentru o eventuală creștere care să nu producă fragmentări.
Cele două mari provocări pentru bugetul UE sunt: acoperirea găurii provocate de Brexit și schimbarea de strategie.
Dacă în 1986 agricultura era o prioritate pentru bugetul UE și 70% din bani mergeau în acest sens, acum ea mai reprezintă doar 40% și va continua să scadă. Uniunea Europeană propune o scădere până la 30% în următorii 7 ani, informează bbc.com.
Uniunea Europeană și-a schimbat prioritățile în ultimii 30 de ani, iar din 2020 vrea ca schimbările climatice să devină cea mai mare prioritate. De altfel, UE are un „Green Deal” prin care vrea să investească 1 trilion de euro în următorii 10 ani.
Fondurile pentru agricultură și coeziune (autostrăzi, străzi, rețele de apă, canalizare etc) vor fi reduse, iar acest lucru nemulțumește statele din Europa Centrală și de Est și din Sud. Țări precum România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Grecia vor avea de pierdut.
România va fi printre marii perdanți ai UE dacă nu se adaptează la noile provocări, deoarece va pierde atât cu agricultura, cât și fondurile pentru coeziune. Astfel, discursul politicienilor români care anunță zi de zi fonduri UE va începe să apună.
Anumite state din Vest și din nordul Europei impun o regulă pentru accesarea fondurilor UE – respectarea statului de drept. Cine nu va respecta statul de drept, nu va mai avea acces la fondurile UE și vizate sunt Polonia și Ungaria. Numai că Polonia este considerată „avocata” statelor care cer fonduri pentru coeziune și unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestor bani.
Cea mai grea misiune o are Charles Michel, președintele Consiliului European, care trebuie să negocieze cu liderii statelor membre și să găsească un numitor comun. Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene au fost mereu dificile, dar după Brexit banii au devenit o problemă pentru toți membrii.
