Guvernul condus de Florin Cîțu a ajuns la 6 luni de la preluarea mandatului. Bilanțul acestui mandat până în prezent nu arată tocmai promițător. Campania de vaccinare a demarat greu și s-a împotmolit aproape complet. Partidul Național Liberal este scindat, iar lupte fratricide au loc și în USRPLUS.
Campania de vaccinare și reconstrucția post-covid
Campania de vaccinare și reconstrucția post-covid ar fi trebuit să reprezinte obiectivul numărul 1 al actualului guvern. La preluarea mandatului, noul cabinet pregătea campania de vaccinare. Strategia de vaccinare promovată de autorități vorbea despre trei etape: o primă etapă în care urmau să fie incluse persoanele din categoria lucrătorilor din domeniile sănătății și social – sistem public și privat; o a doua etapă care includea populația cu grad de risc și lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale și o a treia etapă în care era inclusă populația generală. Între timp prima etapă a vaccinării a luat sfârșit mai devreme decât sperau autoritățile – pe 15 ianuarie, în principal din cauza fiasco-ului din această primă etapă. Astfel, din 450.000 de doze câte primiseră inițial țara noastră, au fost vaccinate doar 140.000 de persoane în primele două săptămâni. Lucrul acesta a determinat autoritățile să accelereze lucrurile și să înceapă mai devreme a doua etapă sperând să dinamizeze campania de vaccinare. Doar că dinamizarea campaniei de vaccinare a scos la iveală limitele autorităților. Platforma pentru programări a fost mult timp inactivă, iar centrele de vaccinare nu au fost funcționale nici măcar pe jumătate.
În ultimele două luni de zile, campania de vaccinare a încetinit semnificativ. Graficele privind vaccinarea în România înregistrează în lunile mai – iunie o linie aproape dreaptă. În ultima lună s-au vaccinat cu o doză puțin peste 500.000 de oameni, iar aproximativ 1.100.000 de oameni au primit și a doua doză. Per total însă obiectivul de 5 milioane de persoane vaccinate nu a fost atins nici acum. Doar 22,9% din populația adultă a României a fost vaccinată complet, cifră care pune țara noastră la coada Europe și inclusiv sub state din zona Europei de Est precum Polonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Croația, Slovacia, Cehia sau Grecia. Practic, doar vecinii bulgari stau mai prost decât noi. Fiasco-ul campaniei de vaccinare nu este însă recunoscut oficial și asumat de către guvern, premierul afișând în continuare o atitudine optimistă. Reconstrucția post-covid a demarat și ea la fel de greu. Principalul instrument al acestei reconstrucții a fost PNRR-ul. Modul în care a fost însă redactat a dus la numeroase probleme. Comisia Europeană a sugerat refacerea sa parțială, însă lucrurile nu au devenit mai clare nici după asta. România încă nu a primit aprobarea necesară și așteaptă răspuns de la Bruxelles.
La campania de vaccinare și reconstrucția post-covid am mai putea adăuga și problema pensiilor speciale încă nerezolvată, precum și problema independenței Justiției. Ridicarea MCV depindea de reformele din justiție, cele care continuă să întârzie în lipsa unui consens larg între principalele forțe politice din țară.
Lupte politice în interiorul PNL și USRPLUS
Dacă reconstrucția post-covid și campania de vaccinare nu au evoluat până acum așa cum ne-am fi așteptat, lucrurile nu stau mai bine nici la capitolul coeziunii din interiorul guvernului. Principalii doi parteneri de guvernare – PNL și USRPLUS au de rezolvat câteva bătălii fratricide. Ambele formațiuni politice își vor alege anul acesta noua conducere. Lucrul acesta a generat deja confruntări puternice. Partidul Național Liberal este scindat în acest moment între susținătorii premierului Cîțu și susținătorii președintelui PNL, Ludovic Orban. La fel stau lucrurile și în interiorul USRPLUS, acolo unde bătălia principală se dă între actualul lider al USR, Dan Barna și actualul lider la PLUS, Dacian Cioloș.
Luptele intestine acaparează agenda publică. Actuala coaliție se remarcă mai ales prin lipsa unei direcții politice clare. Coaliția este și hărțuită în permanență din opoziție de PSD care preferă tactica moțiunilor de cenzură sau a moțiunilor simple pentru a testa nivelul de coeziune. Să nu uităm că dincolo de aceste lupte intestine au existat și episoade numeroase de scandaluri între partenerii de guvernare. Cel mai elocvent exemplu îl reprezintă episodul Vlad Voiculescu. Cearta dintre PNL și USRPLUS pe tema remanierii fostului ministru al Sănătății a fost cât pe ce să ducă la ruperea coaliției de guvernare. Episoade de genul acesta nu ar fi excluse și în viitor. O stabilitate politică în țară este greu de atins atâta vreme cât nu există stabilitate politică în interiorul coaliției de guvernare. Prin urmare orice conflict în interiorul PNL sau USRPLUS transmite unde seismice și în interiorul guvernării.
La 6 luni de la preluarea guvernării, cabinetul Cîțu mai are numeroase probleme de rezolvat. Campania de vaccinare și reconstrucția post-covid ar trebui să reprezinte principalele preocupări ale guvernanților, însă e greu de crezut că până la rezolvarea luptelor din interiorul PNL și USRPLUS, lucrul acesta va ocupa agenda publică.
