Skip to content
Coronavirus

Când scăpăm de starea de alertă: Cele două scenarii luate în calcul de autorități

Inquam Photos / Cornel Putan

Guvernul a aprobat, la 18 mai 2020, hotărârea privind instituirea stării de alertă, în conformitate cu prevederile Legii 55/2020. Potrivit hotărârii, starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării, începând cu data de 18 mai, pe o durată de 30 de zile.

Ulterior, la 22 mai 2020, în Monitorul Oficial, nr. 435, partea I, au fost publicate ordine comune ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor, respectiv Ministerului Sănătății, prin care sunt stabilite măsuri și reguli specifice, în mai multe domenii, pentru prevenirea răspândirii COVID-19.

Conform legii stării de alertă, votată de Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis, starea de alertă din România se instituie pe o perioadă de 30 de zile și poate fi prelungită maximum încă o singură dată, tot cu 30 de zile. Astfel, starea de alertă poate dura cel mult 60 de zile.

Astfel, în cazul cel mai fericit, adică numărul cazurilor de infectare cu coronavirus scade constant, starea de alertă se va încheia în România la data de 17 iunie. 

Totuși, în cazul în care relaxarea din ultimele sătămâni se va reflecta într-un număr mai mare de contaminări și decese, starea de alertă se va prelungi până la data de 16 iulie. 

Până atunci, însă, autoritățile iau în calcul măsuri etapizate de relaxare, prima la 1 iunie, când s-ar putea deschide terasele, și încă una la 15 iunie, când s-ar putea deschide plajele.

Trei zile de haos legislativ

Între starea de urgență, care s-a încheiat pe 15 mai, la ora 00.00, și intrarea în vigoare a stării de alertă, pe 18 mai, la ora 00.00, a existat un vid legislativ, fără reglementări specifice unei perioade de criză. De asemenea, autoritățile au fost în imposbilitatea legală de a aplica sancțiuni pentru nepurtarea măștii în spații închise, de exemplu, sau pentru organizarea de petreceri.

În urma deciziei CCR, care a stabilit că ordonanțele Guvernului sunt constituționale doar în măsura în care „acţiunile şi măsurile dispuse nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi”, care nu pot fi aprobate decât de Parlament.
Astfel, Guvernul a inițiat o lege adoptată de Parlament pe 13 mai pe baza căreia s-au putut impune restricții și sancțiuni, însă aceasta a intrat în vigoare abia pe 18 mai.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *