Guvernul urmează să anunțe o rectificare bugetară care ar putea schimba considerabil soarta bugetului României și a mai multor milioane de români în viitorul apropiat. Economiștii avertizează de ceva timp cp mărirea deficitului bugetar poate avea consecințe catastrofale. În condițiile situației speciale pe care o traversăm și indicatorului de deficit bugetar de la Uniunea Europeană, suspendat pe durata pandemiei, România riscă să îți piardă busola economică în această perioadă de haos. În contextul acesta, prudența ar trebui să reprezinte însușirea de bază a guvernanților zilele acestea.
Analiza cifrelor preconizate
Potrivit datelor furnizate de către realitatea.net, viitoarea rectificare bugetară ne-ar putea aduce un PIB diminuat de la 1141 miliarde de lei la 1081 miliarde. Deficitul bugetar va ajunge la 6,54% din PIB, cu mult peste limita ceruta anterior crizei de către Uniunea Europeană, iar veniturile vor scădea cu 18 miliarde de lei, lucru anticipabil în contextul creșterii semnificative a lucrătorilor trimiși în șomaj tehnic. Totodată, creșterea economică ar putea fi de doar 1,1%, iar cheltuielile vor fi mai mari cu 11 miliarde de lei.
Dacă cifrele rămân neschimbate în momentul anunțului făcut de premier, atunci avem motive să fim optimiști. Totuși, ținând cont de ținând cont de efectele economice la nivel mondial ale pandemiei, guvernanții trebuie să rămână vigilenți. Cifra prevăzută pentru creșterea economică pare mult prea optimistă. Lipsa precipitaţiilor face ca şi agricultura să fie pusă sub semnul întrebării, iar măsurile de izolare fac ca producţia de legume să fie redusă, sau ca producătorii să nu-şi poată vinde marfa.
Deficitul bugetar de peste 6% reprezintă un mare pericol. Asta deoarece acoperirea lui din împrumuturi va fi pusă serios sub semnul întrebării. La începutul anului curent, deficitul bugetar era de 4,6%. O creștere de aproape 2% în mai puțin de 6 luni reprezintă un semnal puternic de alarmă pentru cei care susțin în continuare majorarea pensiilor și salariilor. Lucrul acesta ar putea crește dramatic acest deficit bugetar. Privind la marele deficit bugetar al României, instituțiile financiare vor oferi credite la dobânzi uriașe, de vreme ce riscurile vor crește proporțional. Dobânzile și așa mari de 8-9% vor crește prin urmare simțitor, riscând ca țara să ajungă în imposibilitate de plată.
Veniturile mai mici cu 18 miliarde pe tot anul par și ele extrem de optimiste în contextul în care ministrul Finanțelor a anunțat anterior 20 de miliarde în minus doar pe primul trimestru. Totodată, cheltuielile mai mari cu 11 miliarde se justifică prin banii alocați spre Sănătate și Muncă. Totuși, ele par la fel de optimiste, în contextul în care statul asigură în prezent șomajul tehnic pentru cel puțin un milion de șomeri.
Rămâne de văzut dacă cifrele preconizate vor fi identice cu cele anunțate de Guvern. Deficitul bugetar uriaș ar putea reprezenta cartoful fierbinte al guvernului Orban. Limitarea lui sau cel puțin, limitarea creșterii deficitului va reprezenta cu siguranță un test important. Este clar în acest moment că o eventuală creștere a pensiilor nu va duce decât la mărirea deficitului bugetar și cel mai probabil ea va fi amânată pentru viitor.
