Lucrările pentru construirea celui mai mare lăcaș de cult din România, Catedrala Mântuirii Neamului, sunt în plină desfășurare, chiar dacă diverse voci critice și chiar contestatare au încercat să frâneze acestă evoluție.
În sprijinul verificării veridicității informațiilor apărute în ultima perioadă (mai mult sau mai puțin corecte), PSnews.ro vă prezintă în exclusivitate date reale și oficiale care stau la baza construcției acestui mare edificiu ortodox.
Astfel, ceea ce este prea puțin cunoscut este faptul că ideea acestei construcții care a împărțit România în două tabere are rădăcini adânci în istorie. Mai exact, ideea construirii unei Catedrale Patriarhale în Bucureşti a fost lansată în 1878, de către jurnalistul şi poetul Mihai Eminescu, după cucerirea Independenţei de Stat. Ideea a fost reluată după dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, în 1885, şi cu mai multă insistenţă după Marea Unire din 1918, de primul patriarh Miron Cristea, care a denumit-o „Catedrala Mântuirii Neamului”.
De asemenea, pornind de la criticile avansate în mediul online prin celebra petiție intitulată „Vrem spitale, nu catedrale”, redactia PSnews.ro a verificat veridicitatea informațiilor potrivit cărora România este într-o situație deficitară în ceea ce privește numărul de spitale, respectiv unităti de învățământ, comparativ cu numărul de biserici.
Astfel, potrivit informațiilor obținute prin Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public de la Patriarhia Română, redacția PSnews.ro a aflat că, în momentul de față, „în Bucureşti funcţionează 205 parohii. (sursa: Arhiepiscopia Bucureştilor)”.
„În cuprinsul Patriarhiei Române, sunt deschise cultului şi funcţionează 16.077 locaşuri de cult, dintre care: 86 catedrale (30 catedrale eparhiale + 57 biserici catedrale); 11.300 biserici parohiale (2.074 urban + 9.226 rural), 2.211 biserici de filii (76 urban + 2.135 rural), 583 biserici de mănăstiri (80 urban + 503 rural), 170 biserici de schituri (17 urban + 153 rural), 324 biserici de cimitir (65 urban + 259 rural), 24 biserici fundaţionale (8 urban + 16 rural), 64 biserici izolate (3 urban + 61 rural), 526 capele parohiale (253 urban + 273 rural), 503 capele de cimitir (160 urban + 343 rural), 284 paraclise chiriarhale, de mănăstiri și schituri, precum și un număr de 638 biserici şi capele în instituţiile bugetare (79–armată, 43–Penitenciare, 30–Ministerul de Interne, 2–SPP/SRI 232–spitale, 92–unităţi de învăţământ, 75–inst. de asistență și ocrotire socială, 61-cimitire de stat, 24-în alte instituții)”, se mai arată în răspunsul primit de la Patriarhie.
Potrivit datelor furnizate redacției PSnews.ro, matematica Patriarhiei pare a se afla într-o situație destul de deficitară. Astfel, aceasta pornește din start cu un calcul care generează numeroase confuzii. Să fie aceasta o modalitate de a ascunde datele reale privind numărul de edificii ortodoxe ale României?
Totodată, în urma altei solicitări în baza Legii 544/2001, de data aceasta către ministerele Sănătăţii şi Educaţiei, redacția PSnews a obținut informații oficiale privind numărul de spitale, precum și de unități de învătământ existente în România.
Astfel, „la momentul actual sunt 527 de spitale, dintre care 366 în sectorul public în vreme ce în sistemul public de învăţământ preuniversitar funcţionează 18.744 unităţi de învăţământ. De asemeni, în Capitală, sectorul public se poate bucura de un număr de 50 de spitale și un centru de sănătate”.
Mai mult, se pare că potrivit ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică, populația stabilă a României la 1 aprilie 2016 era estimată la 19.426.167 de persoane, în scădere cu 47.457 faţă de 1 ianuarie 2016.
Totodată, în medie, anual, în România apar 90 de biserici noi, iar acestea sunt doar cele ale ortodocşilor. Mai mult, se pare că, din 1989 până în prezent, bisericile ortodoxe s-au înmulţit cu aproximativ 2.000 de lăcaşe de cult în toată ţara. În ceea ce priveşte şcolile, media anuală este de doar 17 unităţi noi, dacă ţinem cont că, după 1989, s-au construit în România doar aproximativ 385 de şcoli noi. Astfel, raportul dintre biserici noi şi şcoli nou-apărute după 1989 este de 5 la 1.
În București, în momentul de față, sunt aproximativ 2 milioane de locuitori, iar comparând cu numărul de biserici, care conform datelor oferite de Patriarhia Română se ridică la 205, rezultă că revine aproximativ o biserică la 10.000 de locuitori. Potrivit acelorași surse, în Capitală avem 50 de spitale, ceea ce înseamnă că, tot la 10.000 de locuitori, numărul spitalelor este subunitar (0,5).
Prin aceasta, redacția PSnews.ro a putut observa că, în Capitală, raportul dintre numărul şcolilor (respectiv al spitalelor) şi cel al locuitorilor este net în defavoarea lăcaşelor de cult. Bucureştenii s-au întors la „credinţă“, dacă este să luăm în considerare şi numărul mare de biserici nou-înfiinţate.
Modelul sârbesc, valabil și pentru România?
Dimensiunile Catedralei și costurile aferente au stârnit de-a lungul timpului aprinse controverse, astfel că se pune problema dacă acest mare edificiu ortodox va funcționa mai degrabă ca obiectiv turistic. Potrivit informațiilor disponibile public, se pare că această mare construcție va avea o suprafață de 38.000 mp, de 10 ori mai mică decât cea a Palatului Parlamentului. Totodată, costul lucrărilor la Catedrală este astăzi estimat la 100 de milioane de dolari „la rosu” și probabil încă 100 de milioane de dolari pentru finisaje, adică un cost total de 4.500-5.000 de dolari/mp. Spre comparatie, Palatul Parlamentului (Casa Poporului pe stil vechi) a costat cam 25.000 de dolari/mp in anii ’80, ceea ce poate insemna dublu acum, in dolari la nivelul anului 2016.
Prin comparație, Catedrala Sfântul Sava (în sârbă: „Hram Svetog Save”) din Belgrad este o construcție asemănătoare a ceea ce vrea să fie mega-construcția din capitala României, asemănarea fiind vizibilă chiar și în ceea ce privește contextul istoric. Astfel, se pare că, la sârbi, ideea construirii unei catedrale reprezentative pentru poporul sârb a existat timp de secole, însă autorităţile otomane au împiedicat orice demers în acest sens. De aceea, bazele construcției catedralei au fost puse abia în anul 1895. Astăzi, Catedrala Sfântul Sava din Belgrad (considerată cea mai mare biserică ortodoxă din lume, ale cărei dimensiuni întrec până şi celebre catedrale ale lumii) a devenit cel mai important obiectiv turistic din Serbia, aducând contribuții semnificative la bugetul țării. Acest lucru ne face să credem că și grandiozitatea pe care o va avea Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti o va transforma într-un obiectiv arhitectural şi turistic important pentru bugetul Capitalei.
Cum se poziționează candidații la Primăria Capitalei vis-a-vis de mega-construcția Catedrala Mântuirii Neamului:
Senatorul PSD Gabriela Firea, candidatul alianței PSD+UNPR, într-un interviu acordat PSnews.ro, și-a exprimat suținerea construcției Catedralei Mântuirii Neamului, întrebându-se: „De ce să nu avem o Catedrală la care să vină turiștii și români, și străini?”
De asemenea, Robert Turcescu, candidatul PMP la funcţia de primar general al Capitalei, a afirmat: „Sunt de acord cu construirea acestei catedrale, mai ales că a şi dovedit comunitatea creştin-ortodoxă din România că se poate mobiliza pentru a alimenta cu fonduri construirea acesteia”.
Nici Cătălin Predoiu, candidatul Partidului Național Liberal la Primăria Capitalei, nu are o părere diferită de cea a contracandidaților, sustinând că „este un proiect bun pentru Bucureşti”.
În ceea ce îl privește pe candidatul USB Nicușor Dan, acesta și-a exprimat poziția vehement împotriva construirii Catedralei, contestând atât arhitectura aleasă, cât și momentul în care aceasta a fost ridicată.
Pe de altă parte, fostul ministru al Culturii Daniel Barbu, candidatul ALDE la Primăria Capitalei, încă nu și-a exprimat o poziție oficială în ceea ce privește Catedrala.
Redacția PSnews.ro a putut observa că majoritatea candidaților tind să aprobe marele proiect. De remarcat este și faptul că ultimul sondaj Avangarde, din luna mai, arată în ce instituții au încredere bucureștenii, evidențiind o scădere drastică a încrederii față de biserică, sub 50%.
În aceste condiţii, ne întrebăm dacă mai contează poziţionarea pro-catedrală printre candidaţii din Bucureşti, în contextul în care sondajul sus-menţionat atestă o neîncredere accentuată a locuitorilor Capitalei faţă de instituţia Bisericii.
Contactat de redacția PSnews.ro deputatul Raluca Turcan (vicepreşedinte al PNL şi fost preşedinte al Comisiei de cultură a Camerei în legislatura trecută) a declarat: „Catedrala Mântuirii Neamului este pentru credincioși, este pentru oameni, ca oricare altă biserică. Sunt credincioși care și-o doresc, așa cum sunt oameni care își doresc teatru, așa cum sunt oameni care își doresc stadion. Important este să nu fie gândite construcțiile una împotriva alteia. Toate catedralele sunt obiective turistice. În Ardeal, sunt multe catedrale și sunt atracții pentru turiști dar în special loc de reculegere pentru credincioși. Încă nu mă pot pronunța dacă va avea un impact și asupra bugetului local. Angajamentele ferme le pot lua doar cei care cunosc bugetele și pot găsi măsura în finanțarea acestui obiectiv”.
În aceste condiții, rămâne doar să vedem în ce măsură vor evolua demersurile pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului și cum vor fi influențate rezultatele finale de către critici și contestații.
Cite circiumi la o scoala??