Într-un interviu acordat PS News, jurnalistul Oreste Teodorescu este de părere că Dan Barna a renunțat la șefia Camerei Deputaților deoarece a dorit „să-și securizeze poziția în interiorul partidului „, iar dacă „se va avânta prea impetuos în jocurile pentru putere este posibil ca acel dosar de la DNA să arunce o pată destul de complicată asupra partidului.”
„La o primă vedere, în plin blocaj al negocierilor pentru formarea majorității parlamentare, domnul Dan Barna recurge la o manevră relativ surprinzătoare prin propunerea ca senatorul Cătălin Drulă să fie alegerea USR pentru șefia Camerei Deputaților, încercând să demonstreze prin asta că partidul pe care îl conduce nu se cramponează de nume și de funcții și că înțelege orizontul imens de așteptare al electoratului de dreapta pentru formarea cât mai rapidă a guvernului.
Însă nu putem să trecem cu vederea că există, cel puțin în spațiul public, suspiciunea rezonabilă că s-ar putea ca această decizie pe care a luat-o Dan Barna să fie condiționată de două chestiuni pe care domnia sa trebuie să le aibă în vedere: în primul rând, există o anumită vulnerabilitate în ceea ce îl privește cu acel dosar de la DNA privind folosirea fondurilor europene cu destinație, care a încălcat cumva legea prin direcționarea acestor fonduri în familie; pe de altă parte, mai există un motiv, destul de bine ținut departe de atenția opiniei publice și anume că în interiorul USR-PLUS există o tensiune foarte mare între anumiți lideri care contestă capacitatea de management a domnului Barna acuzându-l că prin deciziile absolut arbitrare și oarecum autoritare, domnia sa a condus la pierderea a cel puțin câteva sute de mii de voturi la ultimul tur de scrutin din data de 6 decembrie.
Pornind de aici, domnul Barna încearcă pe de o parte, să-și securizeze poziția în interiorul partidului dând dovadă de faptul că este foarte dispus și la negocieri și la găsirea unei căi de mijloc cu partenerii de la PNL și UDMR, și pe de altă parte probabil este și convins că în momentul în care se va avânta prea impetuos în jocurile pentru putere este posibil ca acel dosar de la DNA să arunce o pată destul de complicată asupra partidului”, susține jurnalistul.
De asemenea, acesta susține că nici nominalizarea lui Cătălin Drulă nu este una lipsită de suspiciuni, deoarece „în mod sigur mass-media va specula legătura dintre tatăl său, Gheorghe Drulă, și fosta securitate”.
„Nici nominalizarea domnului Drulă nu este scutită de suspiciuni rezonabile, în mod sigur probabil mass-media va specula legătura dintre tatăl domniei sale, domnul Gheorghe Drulă și fosta securitate. Este vorba despre firma Felix Telecom care în prezent este controlată de generalul SIE în rezervă Teodor Ilieș.
Teodor Ilieș, înainte de ’89 făcea parte din Arhivele Securității Statului, în departamentul de Informații Externe pe linia Direcției Aport Valutar Special. Faptul că domnul Drulă, în Camera Deputaților, este președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor poate crea o legătură între faptul că firma Felix Telecom, în ultimii cinci ani a avut contracte cu statul român în valoare de 60 de milioane de euro” spune jurnalistul.
În privința încheierii negocierilor dintre PNL-USRPLUS-UDMR, acesta susține că „abia spre sfârșitul lunii ianuarie vom putea avea și majoritatea parlamentară validată clar și următorul guvern”.
„PNL-ul are cel puțin două variante funcționare de premier: varianta cvasi-unanim acceptată de partid cu abținerea domnului Dan Motreanu, ca Florin Cîțu să fie propunerea PNL-ului pentru funcția de premier și rămâne în picioare și varianta prezidențială în ceea ce îl privește pe generalul Nicolae Ciucă.
Acum totul ține de capacitatea liderului PNL, Ludovic Orban de a securiza cele două opțiuni, ca să existe totuși posibilitate ca acest partid să dea direcția noului cabinet prin impunerea unui premier iar în funcție de negocieri probabil cele două funcții importante, șefia Senatului și șefia Camerei Deputaților, să poată fi negociate cu cele două formațiuni din actul guvernamental, USR-PLUS și UDMR.
Lucrurile sunt destul de complicate din exercițiul de putere din ultimii treizeci de ani probabil că aceste negocieri nu se vor termina foarte repede. Să nu uităm că în legislativul trecut, în 2016, deși PSD-ul obținuse un scor fabulos, peste 45% și în alianță cu ALDE obținând o majoritate confortabilă, tot nu au fost capabili să dea Cabinetul Guvernamental mai devreme de 4 ianuarie 2017.
În situația prezentă, întrucât negocierile sunt mult mai complicate, eu cred că abia spre sfârșitul lunii ianuarie vom putea avea și majoritatea parlamentară validată clar și următorul guvern, deci probabil o să mai dureze puțin spre disperarea din ce în ce mai multor români care așteaptă măsuri urgente și imediate pentru redresarea economică și pentru combaterea pandemiei” conchide jurnalistul.
