În exclusivitate pentru PSnews.ro, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, Dan Dungaciu, a precizat că scandalul iscat de proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc va avea consecințe și pe plan internațional.
Dungaciu a susținut că, prin discursul avut miercuri la prânz, președintele Klaus Iohannis „s-a ridicat peste partide”. „Președintele României, pentru prima dată, s-a exprimat pe această chestiune într-un mod atât de tranșant. A fost foarte ferm și foarte tranșant”, spune Dungaciu.
Mai mult, sociologul Dungaciu precizează că UDMR avea nevoie de această evoluție deși știa că o să fie blocat la Senat, avea nevoie să transmită un mesaj înainte de alegeri”.
„Vor fi consecințe pe plan internațional. Prima chestiune este că președintele României, pentru prima dată, s-a exprimat pe această chestiune într-un mod atât de tranșant. A fost foarte ferm și foarte tranșant. El s-a ridicat peste partide, din punctul acesta de vedere, în sensul în care partidele preiau într-un soi de complicitate, prefăcându-se că nu văd problema sau încercând să o obtureze. E clar că în acest tot scandal ambele partide au vina lor, în sensul în care niciunul nu a urmărit subiect, sau dacă l-au urmărit n-au vrut să îl discute pentru că nu au vrut să deranjeze UDMR.
UDMR avea nevoie de această evoluție pentru că el știa că o să fie blocat la Senat, dar avea nevoie să transmită un asemenea mesaj înainte de alegeri. E un consens tacit între partidele politice să nu se deranjeze pe acest subiect pentru că UDMR este un soi de partid-balama. În perioada interbelică românească, tocmai pentru a evita asemenea situații nefirești în care un partid de câteva procente poate deține atâta putere la nivel guvernamental, s-a găsit formula de a acorda 10% celui care are majoritate. Acum președintele, împotriva partidelor și împotriva UDMR, a ieșit cu o poziție extrem de dură și de aceea a reacționat. Nu era obișnuit UDMR, din partea unui actor politic atât de important, să primească o replică atât de aspră. Partidele, ca de obicei, vor avea nevoie să nu irite UDMR pentru că UDMR a jucat cu toată lumea de fiecare dată. Nu va fi din asta o temă electorală, d-asta președintele a fost diferit ca mesaj politic pentru că n-a intrat în acest joc de complicități care se practică înainte de alegeri.
Problema este alta: un vânt de modificare de frontiere sau agitație pe subiectul acesta bate în lume, nu l-am inventat noi. Situații precum Catalonia, Marea Britanie, Scoția, Irlanda de Nord, fosta U.R.S.S, China, ar putea să aducă pe agenda internațională asemenea subiecte. Unora de la Budapesta le convine foarte mult pentru că vor așeza pe acest trend „obiectivele lor istorice”. S-ar putea ca acest subiect să apară pe fondul unei crize economice, să se caute vinovați, să se modifice aspectele. Este evident că palierul economic al crizei va fi mult mai important decât palierul medical și vor fi afectate zonele politice, de securitate. Foarte multe lucruri neplăcute se vor întâmpla. Clasa politică trebuie să fie mai atentă la aceste subiecte”, a declarat Dan Dungaciu pentru PSnews.ro
Sociologul a atras atenția că, potrivit sondajelor de opinie, chestiunea maghiară îngrijorează circa 62% dintre români, în vreme ce rușii au o respingere publică de 68%, cu doar 3-4 procente mai mare, în condițiile în care despre Rusia se vorbește foarte mult în spațiul public.
Dan Dungaciu aduce în discuție și cele două inițiative ale UDMR la nivel european precizând că „statul român trebuie să fie foarte atent pentru că este o inițiativă foarte aplicată, o obsesie maghiară care se va accentua cu centenarul Trianonului și va ridica probleme”.
„În al treilea rând, în sondajele din România chestiunea maghiară îngrijorează circa 62% dintre români. Aceștia, întrebați foarte precis pe niște subiecte, nu au încredere în Ungaria, cred că are o agendă dublă în relația cu România, că nu este un vecin pe care te poți baza. Când ai 62% sensibilitate publică, trebuie să fii atent. Rușii, de pildă, au o respingere publică de 68%, cu vreo 3-4 procente mai mare, iar despre Rusia se vorbește foarte mult în spațiul public, despre Ungaria nu.
Și la a 4-a dimensiune trebuie să fim foarte atenți. Sigur că Budapesta este inofensivă, iar România este într-o defensivă buimacă. Ungurii au început proiectul Karoli Kos, care vizează România direct, ei mai au două inițiative la nivel european: Minority SafePack și Cohesion policy for the equaliti of the regions and sustainability of the regional cultures. Ei vor ca regiunile culturale care se definesc singure să poată să aplice pentru fonduri de coeziune. Nu e vorba numai de regiuni de dezvoltare pe care statul le construiește, ci ele să aibă reprezentanți și să se reprezinte pe sine, să se depășească nivelul de reprezentare al statului. Statul român trebuie să fie foarte atent pentru că este o inițiativă foarte aplicată, o obsesie maghiară care se va accentua cu centenarul Trianonului și va ridica probleme. Chestiunea maghiară are mai multe fațete și din acest punct de vedere trebuie o responsabilizare și un soi de reacție. România este într-o defensivă buimacă”, a conchis acesta.
Amintim că proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost respins de senatori, după o ședință care a durat aproape 2 ore. Au fost 135 de senatori prezenți, dintre care 126 au votat pentru raportul de respingere și 9 voturi împotriva raportului. Doar senatorii UDMR au votat pentru autonomia Ținutului Secuiesc.
DETALII AICI: S-a pus cruce pe proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc. Vot decisiv în Senatul României
