În 2023, o echipa de cercetători de la Radboud din Nijmegen din Olanda, condusă de medicul de origine română Mihai Netea, va începe studiile clinice pentru testarea unor medicamente pentru tratamentul cancerului.
Mihai Netea este specializat în boli infecțioase, imunologie și sănătate globală, dar este preocupat și de cercetarea în genetică, iar de curând a lansat la București cartea „O istorie genetică (incompletă) a românilor”, apărută la Editura Humanitas. El spune că România este într-o poziție geografică mult mai importantă pentru genetica europeană decât Olanda.
„România este în Peninsula Balcanică și coridorul dunărean, care au fost din cele mai vechi timpuri parcursul marilor migrații spre Europa, din cauză că marile migrații au venit întotdeauna dinspre Africa și Orientul Mijlociu spre Europa. Noi toți suntem africani de fapt, întreaga umanitate de acolo se trage. În urmă cu 50.000 de ani, în perioada neolitică, a fost prima mare migrație care a venit dinspre Africa a intrat în Peninsula Balcanică și de-a lungul Dunării. Craniile descoperite Peștera Muierii sunt exemple ale acelei migrații”, arată Mihai Netea, potrivit Europa Liberă.
A doua mare migrație, din perioada neolitică tot prin Peninsula Balcanică și coridorul dunărean a trecut.
„Poziția geografică a țării noastre a făcut ca aici să fie nodul marilor migrații spre Europa. În timp ce Olanda, de exemplu, este la sfârșitul acelei migrații. Noi, ca popor, suntem un amalgam din punct de vedere genetic, care este format din prima migrație paleolitică care reprezintă 30% din bagajul nostru genetic, din migrația paleolitică de acum 8.000 de ani care reprezintă 50%, iar aproximativ 20% din bagajul nostru genetic este din migrația din epoca bronzului a triburilor indo-europeane, care au venit în urmă cu 3.500 de ani în Europa”, a mai explicat Mihai Netea, care spune că toate popoarele europene sunt un mixaj între aceste 3 populații.
Cercetătorul spune că, față de alte popoare europene, românii se diferențiază foarte puțin și ăsta este unul dintre motivele pentru care a scris despre istoria genetică a românilor.
„Românii sunt europeni, nu avem nimic special, ne asemănăm foarte mult. De exemplu, față de maghiari diferențele sunt minime din punct de vedere genetic. Practic, diferențele sunt culturale, lingvistice, dar genetic nu suntem diferiți. Inclusiv de olandezi ne deosebim puțin. Categoric există un gradient genetic de-a lungul Europei, dar diferențele sunt foarte mici”, a spus Mihai Netea.
Cercetătorul explică faptul că sunt doi factori care pot diferenția genetic: „Unul este întâmplarea, în sensul că atunci când fiecare dintre noi ne naștem cu un ADN diferit de al părinților noștri cam în 20 de locuri se faci mici greșeli de transcriere”.
„Al doilea este selecția, când aceleași mici diferențe pot să apară în sistemul imun. În această situație, cineva poate să fie mai rezistent sau ceva mai susceptibil față de o boală. În momentul în care tu migrezi într-o altă regiune a globului unde sunt alt tip de infecții, anumite schimbări care apar întâmplător pot fi selectate”, arată cercetătorul.
Mihai Netea arată că românii sunt predispuși la aceleași boli ca și ceilalți europeni. „Faptul că suntem primii la boli cardiovasculare nu ține de genetică, ci de stilul de viață”.
Articolul integral AICI.
