Atât China, cât și India au refuzat să condamne în mod categoric invazia brutală a Rusiei și ambele state s-au abținut să voteze rezoluțiile Consiliului de Securitate și a Adunării Generale a Națiunilor Unite care cer Moscovei să oprească imediat atacul asupra Ucrainei, scrie CNN. Faptul că niciuna dintre țări nu și-a exprimat opoziția față de invadarea Ucrainei arată influența uriașă pe care Rusia o are în Asia, unde interesele naționale care includ vânzările de arme și comerțul fără obligații, au permis Moscovei să exploateze diferendele regionale și legăturile mai slabe pe care le au cu Occidentul.
Prim-ministrul Indiei Narendra Modi l-a numit „prieten drag”. Liderul chinez Xi Jinping a mers un pas mai departe și l-a numit „cel mai bun prieten al său”. Atacul neprovocat al autoritarului Vladimir Putin asupra Ucrainei a pus sub semnul întrebării relațiile până atunci calde ale Rusiei cu puterile asiatice.
În timp ce Statele Unite au clarificat că acestea consideră țările care nu condamnă războiul lui Putin ca fiind aliniate politic Rusiei, cele mai populate două națiuni ale lumii se confruntă cu o presiune internațională crescută pentru a-și arăta opoziția față de Moscova. Altfel, riscă să fie considerate complice la acțiunile Kremlinului, scrie digi24.ro.
În SUA și Europa, liderii de stat și-au justificat răspunsul dur față de invazia Ucrainei ca fiind parte a unei lupte ideologice mai ample pentru susținerea libertăților democratice și a statului de drept. Dar pentru două dintre marile puteri ale Asiei, liniile lor roșii sunt mai neclare, în ceea ce experții au descris a fi strategia Indiei și a Chinei de a se concentra doar pe propriile interese.
Într-o declarație lungă de 5.000 de cuvinte la începutul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, cei doi lideri au spus că relația dintre Rusia și China este „fără limite”. Foto: Profimedia Images
Relația Chinei cu Rusia
Pe măsură ce trupele ruse s-au adunat la granița cu Ucraina în număr tot mai mare cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze, Xi și Putin păreau a fi mai apropiați ca niciodată.
Într-o declarație lungă de 5.000 de cuvinte la începutul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, cei doi lideri au spus că relația dintre Rusia și China este „fără limite”. Țările au acumulat anul trecut 146 de miliarde de dolari în comerțul bilateral – un record – și au continuat tradiția de a organiza antrenamente militare comune printr-un nou exercițiu de mare amploare.
Cele două state împart o graniță de 4.000 de kilometri (2.458 de mile), iar China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, în timp ce rușii nu sunt nici măcar printre primii cinci parteneri economici ai Chinei.
Dar adevărata cheie din spatele legăturilor tot mai strânse dintre Moscova și Beijing sunt tensiunile ascendente dintre acestea și Washington. Acum, așa-zisa lor relație „fără limite” este testată.
Deja au fost ridicate întrebări cu privire la cât de multe știa Xi despre planurile lui Putin. Un raport al serviciilor secrete occidentale a indicat că oficialii chinezi le-au cerut înalților oficiali ruși la începutul lunii februarie să aștepte până la încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing înainte de a da startul unei invazii în Ucraina.
Până acum, China a refuzat să condamne atacul rusesc sau să-l numească „invazie” și a spus că înțelege „preocupările legitime de securitate” ale Moscovei. Mass-media de stat din China a copiat, de asemenea, argumentările Rusiei cu privire la Ucraina. Guo Shuqing, președintele Comisiei de Reglementare a Băncilor și Asigurărilor din China, a declarat miercuri că statul chinez nu va participa la impunerea de sancțiuni.
Dar, Beijingul are legături și cu Ucraina, pentru care China este cel mai mare partener comercial. Ucraina s-a alăturat inițiativei de dezvoltare și infrastructură emblematică a lui Xi, „Belt and Road”, în 2017, iar, anul trecut, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris Ucraina ca fiind o potențială „punte către Europa” pentru China.
Trenurile de marfă chinezești către Europa circulă prin Ucraina, iar Kievul a fost o sursă majoră de produse pentru China, în special porumb și orz. China, cu siguranță, ar fi sperat ca invazia Ucrainei să se termine cât mai repede pentru a nu-i fi afectat comerțul. Totuși, ceea ce ar fi trebuit să fie o schimbare rapidă a regimului lui Zelenski se conturează acum a fi un război de lungă durată care amenință să lase țară în ruine.
Într-un apel telefonic cu omologul său ucrainean săptămâna trecută, ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Beijingul este „profund îndurerat” de conflict. Și, deși există șanse ca statul chinez să beneficieze de pe urma unei Rusii mai izolate și dependente de economia chineză, China va fi, de asemenea, îngrijorată că întreprinderile sale ar putea fi implicate în sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.
Intregul articol poate fi citit aici
