Alegerile generale de duminică au distrus mai multe mituri și preconcepții cu care s-a mândrit PNL în această campanie.
PSnews vă prezintă o analiză pe categoriile de persoane care au mers la vot. Dacă până acum PNL avea impresia că tinerii din România sunt de partea lor, statisticile arată că lucrurile au stat total diferit, iar aceste cifre explică eșecul liberalilor.
Potrivit datelor strânse de sociologii de la Curs și Avangarde, PSD domină aproape toate categoriile. Social-democrații au fost harnici în campania electorală și au reușit să-și asigure voturi atât de la bărbați, cât și de la femei, au atras tineri și bătrâni, persoane cu facultate sau fără studii superioare.
Din datele noastre reiese că PSD a primit voturi de la 43,8% dintre bărbații care au mers duminică la vot, în timp ce PNL a reușit să convingă doar 22,5% persoane de sex masculin. Diferența dintre cele două partide crește la categoria femei, unde PSD a strâns 46,4% din voturi, iar PNL 20,8%. Privind lucrurile din alt unghi, femeile au evitat să voteze cu un partid condus de către o femeie. Poate lipsa de încredere sau poate că au găsit o soluție mai bună la PSD, unde Gabriela Firea rămâne un lider cu notorietate.
Dacă până acum cineva își imagina că PSD câștigă alegerile doar cu votul persoanelor de vârsta a treia, acest lucru ar trebui să fie dat uitării. Dragnea a reușit să mobilizeze partidul astfel încât să fie performant pe fiecare categorie. Într-adevăr, votanții de 61 de ani și peste, care s-au prezentat duminică la vot, au votat în proporție de 62% cu PSD și doar 13,8% dintre ei cu PNL. USR a obținut un scor rușinos de 3,2%, dar recuperează la categoria 18-30 de ani, unde strânge 14,7%. Tot la această categorie de tineri, 18-30, PNL a obținut 30,6% din voturi, iar PSD 30,1%. Diferența dintre cele două mari partide nu este una spectaculoasă, însă lucrurile se complică atunci când vine vorba de bătrânii țării. Liberalii (și nici atât USR) nu au venit cu un mesaj pentru persoanele de vârsta a treia. De asemenea, o piedică în calea PNL este și fuziunea cu PDL, văzut drept partidul care „a tăiat pensiile și salariile”.
PNL nu a reușit să se impună nici măcar în categoria votanților cu facultate. Aici, PSD a obținut 27,2% din voturi, PNL 22,3%, iar USR a venit cu un rezultat surprinzător de 22,7%. Social-democrații se impun categoric atunci când vine vorba despre votanții care au 8 clase sau mai puțin. PSD a adunat 59,8% din voturile acestora, iar PNL s-a mulțumit cu 19,5%.
A fost distrus și mitul care spunea că PNL se impune în marile orașe, iar PSD la sate. În mediul urban, social-democrații au strâns 40,3% din voturi, iar PNL doar 19,4%. Un rezultat încurajator a obținut și partidul lui Nicușor Dan, care în mediul urban a avut 14% din voturi. Voturile din mediul rural au mers spre PSD (50,5%) și PNL 24,4%.
În Moldova, Muntenia și Transilvania primul loc este al PSD, la numărul de voturi strânse. Cei de la USR au obținut cel mai bun scor în Transilvania, reușind performanța de 9,4%. Tot în această regiune, PNL a ajuns la 25,9%, cu mult peste cota națională a partidului.
Concluzii
PSD a înțeles că pentru a-și depăși propriile limite trebuie să îmbunătățească rezultatul la fiecare categorie de persoane. Liberalii nu mai pot defila cu stereotipuri și nici atât nu se mai pot consola cu gândul că tinerii n-au ieșit la vot.
Liberalii au misiunea de a încerca să recupere dezvantajul, însă lucrurile se complică pentru că USR vine din urmă și le fură voturile. Dacă ne gândim doar la categoria celor cu studii superioare, poate că PNL și-ar fi asigurat un avantaj considerabil în cazul în care USR nu candida la nivelul țării. Același lucru poate fi valabil și la nivel urban. De multe ori, cele două partide își împart voturile. Liberalii trebuie să învețe să supraviețuiască pe scena politică împreună cu USR și să-i surclaseze.
Votantul userist este un individ cu studii superioare, din mediul urban. Nimic surprinzător deoarece partidul s-a dezvoltat foarte mult în mediul online. Dacă USR își propune să lupte cu PSD atunci ar trebui să înceapă să îmbunătățească rezultatul din mediul rural și pe cel înregistrat în rândul persoanelor de vârsta a treia.
