Istoria zbuciumată a tătarilor din Crimeea a început pe 18 mai 1944, când în baza unui ordin semnat de Stalin începea marea deportare a tătarilor care se opuseseră cu arma în mână regimului bolșevic, 429.000 de oameni fiind încărcați în vagoane și trimiși, dincolo de Munții Ural, în Uzbekistan.
După ce 76 de ani mai târziu, când Crimeea se află din nou sub cizmă rusească, se seamănă discordie și dezordine și printre membrii comunității etnice din Dobrogea românească, informează romanialibera.ro, care amintește că în ianuarie 2016, la Constanța s-au creat premisele necesare și suficiente pentru ca Rusia să poată în sfârșit superviza viața comunității tătare din România.
După ce Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România (UDTTMR) a pierdut reprezentarea în Parlament, conducerea UDTTMR a început să se apropie de reprezentanții Consulatului rus de la Constanța, mai ales din luna mai 2016, dată la care pe postul de atașat al Consulatului General al Federației Ruse la Constanța a fost instalat Nikolai Vladimirovich Belera. De atunci, arată jurnaliștii de la „România liberă”, în viața etniei tătare din Dobrogea s-a semnalat o intensificare a acțiunilor de tip lobby din partea Rusiei, fapt care a dus la acutizarea disensiunilor dintre reprezentanții diverselor asociații și organizații ale comunității.
Nikolai Belera are origini turce pe linie maternă, iar faptul că vorbește mai multe limbi străine, printre care și turca, i-a permis Rusiei să-l trimită pe diplomat cu „agendă oficială” în mijlocul Dobrogei, implicarea sa în desfășurarea diverselor evenimente din viața comunității tătare dând concretețe zvonurilor potrivit cărora sarcina principală a lui Belera este aceea de a pune, la indicațiile Kremlinului, deputatul tătar în Parlamentul României.
Vorbitor nativ de limbă turcă, aspect ce l-a ajutat să relaționeze cu ușurință cu unii reprezentanți ai comunității turco tătare locale, Nikolai Belera a reușit să dezvolte o legătură apropiată cu Naim Belgin, liderul din Medgidia al Uniunii Democrate Tătare. Relațiile cordiale dintre cei doi sunt demonstrate de faptul că Belera este unul dintre participanții tradiționali ai evenimentelor organizate de comunitatea turco tătară la Medgidia.
La sfârșitul lunii februarie, aflat în centrul unui eveniment intens mediatizat și desfășurat la la Universitatea “Andrei Şaguna” din Constanţa, ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a fost huiduit atât în afara universităţii cât şi în sala în care şi-a susţinut discursul, în cadrul căruia a sugerat, printre altele, că România ar trebui să îşi ceară scuze pentru “crimele” comise de Ion Antonescu împotriva sovieticilor. Lipsit de orice respect diplomatic față de tătarii prezenți la evenimentul în a cărui organizare s-a implicat și Consulatul Rus de la Constanța, Kuzmin a susţinut că anexarea Crimeei a fost “legală” şi că în Piața Maidan din centrul Kievului au acționat “teroriști”, iar Rusia a stabilit ordinea acolo. În acelaşi timp, Kuzmin a refuzat să discute despre crimele comise de Rusia în perioada 1939-1989. Ali Tair, președintele Uniunii Minorităților Turco-Tătare Musulmane (UMTTM), l-a criticat dur, în februarie, pe diplomatul rus, strigându-i: “Sunteți criminali! Ați ocupat abuziv Crimeea și frații noștri suferă! Șase ani de ocupație rusească, ajunge!”, în faţa universităţii mai mulţi membri ai UMTTM protestând faţă de prezenţa ambasadorul Rusiei la Constanţa, împotriva ocupaţiei ruseşti a Crimeei şi a tratamentului aplicat de forţele de ocupaţie tătarilor din peninsulă.
”Din cauza neînțelegerilor survenite mai întâi între noi, în 2016, am ajuns în situația de a nu avea deputați, fapt care a atras o seamă de neajunsuri pe fondul cărora au apărut o serie de mici ONG-uri și mișcări cu rol de a pulveriza comunitatea. Miza pentru pionii unei asemenea stări de fapt, pentru cei care vizează doar avantajele imediate, ar putea fi postul de deputat al minorității noastre și fondurile aferente dar, de fapt, în spatele unor asemenea manifestări sunt interese care exced interesul comunității noastre și chiar interesul național”, declară protocolar Gelil Eserghep, lider al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România, neezitând apoi a puncta zona tulbure în care se fac simțite și în prezent ingerințele grupurilor de interese la care făcea referire.
”Naim Belgin este un exponent nefericit al unor membri ai comunității noastre, dar și al altora, care nu fac parte din această comunitate. Participă la evenimente organizate din direcțiile din care este sprijinit și are niște atitudini fundamentaliste și antioccidentale care pe noi nu ne caracterizează. De exemplu, el a făcut un act care pentru noi este un adevărat sacrilegiu. După anexarea Crimeei, niciunul dintre membrii noștri nu a acceptat vreo invitație de a merge în peninsulă. Nu poți să te duci acolo să legitimezi ceea ce este un rapt, o încălcare a recomandărilor și poziției oficiale a României. România, ca stat UE și NATO, nu recunoaște această anexare, iar eu, ca cetățean român, nu pot să merg să fac pe deșteptul acolo. Dânsul a participat însă, la tot felul de evenimente din acestea mascate, cultural – sportive, pentru că așa începe totul”, a mai precizat Gelil Eserghep.
Naim Belgim, liderul Uniunii Democrate a Tătarilor, neagă acuzele reprezentanților minorității în materia atitudinii pro-estice, a retoricii anti-occidentale, a apropierii de reprezentanții Rusiei și a participării la evenimentele organizate sau finanțate de diplomația rusă: ”Am fost în toate țările care au legătură cu etnia noastră, Uzbekistan, Kazahstan, Tatarstan, dar nu am participat la niciun eveniment nici finanțat și nici organizat de Rusia. Acuma, că statul zice că sunt sateliții Rusiei… deși țările au independență, au președinte… Fiecare are părerea lui. Nu există o asociere între noi și interesele Rusiei!”
În toată disputa între reprezentanții minorității turco – tătare din Dobrogea, Iusuf Murat, muftiul comunității musulmane din România, lider religios incontestabil al turcilor și tătarilor din Dobrogea, rămâne un observator obiectiv al dinamicii evenimentelor ce influențează viața comunității. Liderul Muftiatului Cultului Musulman confirmă ”influențele din exterior”, reținute și de alți reprezentanți ai comunității în sarcina Rusiei, făcând un apel la unitate și la respectarea legitimității UDTTMR-ului condus de Gelil Eserghep.
”Comunitatea musulmană trebuie să își păstreze și să își promoveze valorile tradiționale ale existenței sale vechi de mai bine de nouă secole pe aceste meleaguri. Din nefericire, unele asociații și unii membri ai societății suferă influențe din exteriorul țării. Toate aceste influențe externe nu fac decât să ne dezbine și să ne îndepărteze de valorile cultural religioase pe care noi le-am moștenit de la strămoșii noștri. Apelul meu către membrii comunității vizează unitatea. Îi rog pe toți, indiferent de cine sunt, indiferent de numele pe care le poartă, să se adune sub umbrela Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, formațiunea fondată imediat după Revoluție care a reprezentat dintotdeauna interesele tătarilor din țara noastră. Trebuie să fim uniți și să lăsăm deoparte toate influențele care se manifestă din exterior”, declară Iusuf Murat.
