PNL nu traversează cea mai bună perioadă a sa de când e la guvernare, iar pandemia coronavirus a afectat nivelul de încredere în partidul condus de Ludovic Orban. Cele două partide care se pregătesc să profite de slăbiciunile PNL sunt PSD și USRPLUS. Dar cine va avea cel mai mult de câștigat?
Alegerile parlamentare, la fel ca și cele europarlamentare, sunt despre partid și mai puțin despre candidați. Astfel, se poate explica succesul USRPLUS de la alegerile europarlamentare din 2019 și apoi colapsul rapid la alegerile prezidențiale și la cele locale, unde importanți au fost candidații. Când e vorba de partid, USRPLUS reușește să convingă mult mai ușor oamenii, în timp ce PSD are anumite dificultăți. În ziua votului, diferența va fi făcută de votanți, evident, dar aici trebuie să urmărim două fluxuri: cât de mulți pensionari se vor prezenta la vot și cât de mulți tineri. PSD riscă cel mai mult deoarece pensionarii pot alege să stea acasă și să nu-și riște sănătatea în pandemie.
Totuși, PSD este foarte încrezător în șansele sale la victorie. Chiar joi, Marcel Ciolacu a anunțat că își va depune mandatul de președinte de partid dacă PSD va ajunge pe locul 2 la alegerile parlamentare. Partidul lui Marcel Ciolacu încearcă să profite de valul de nemulțumiri la adresa PNL. Pandemia coronavirus a stricat toate socotelile PNL, care în martie 2020 se pregătea de alegeri anticipate. PNL a fost constrâns să rămână la guvernare până acum și a plătit scump în fiecare zi, deoarece s-a ajuns la un val de ură.
Votanții PSD și PNL se aseamănă din câteva puncte de vedere, mai ales că PSD de-a lungul ultimului deceniu a fost un partid cu o politică economică de dreapta, reprezentată prin taxe mici companiilor și taxe mari pentru cetățeni. Faptul că PSD a mărit salariul minim sau pensia nu poate fi o măsură social-democrată, deoarece același lucru îl fac și liberalii din toată lumea. Principalele două partide din România, chiar dacă se consideră diferite, de multe ori ajung să-și împartă între ele electoratul.
Dar PSD, la rândul său, se confruntă cu un val de ură care încă nu s-a oprit. Oricât încearcă pesediștii să ascundă problemele, nu au reușit să recâștige încrederea electoratului.
USRPLUS s-a poziționat astfel încât are de câștigat și de pe urma valului anti-PNL, și de pe urma celui anti-PSD. Atât timp cât PNL își pierde credibilitatea prin jocuri politice și scandaluri, nu poate convinge electoratul că este principala soluție. Și în disputa PNL-USRPLUS diferența principală nu e făcută de modul în care Guvernul a gestionat pandemia, ci de scandalurile din jurul liderilor PNL. Pandemia coronavirus nu e subiect de campanie electorală pentru electoratul de dreapta, corporatist.
Cea mai mare problemă a PNL-ului se observă chiar în mediul online. La fiecare postare pe Facebook a președintelui Klaus Iohannis apar mii de persoane care îl critică. Dacă în trecut Klaus Iohannis era președintele ridicat în slăvi pe Facebook, astăzi a devenit cel mai criticat politician român. Într-o perioadă în care contează foarte mult mediul online, deoarece campania electorală nu se mai duce în stradă, acest lucru nu poate fi deloc un semnal bun pentru PNL în privința următoarelor alegeri parlamentare.
E adevărat că președintele Iohannis și-a asumat să încaseze toate loviturile pentru deciziile din pandemie, dar acum decontează inclusiv pentru numirile făcute de PNL sau traseiștii racolați. Inevitabil, acest val de critici din online va afecta și PNL. În ziua votului vom afla dacă PNL a reușit să controleze această scurgere de voturi sau a pierdut primul loc pe scena politică din România.
