Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, într-o decizie publicată marţi, că legea ungară cunoscută ca „Stop Soros” şi care incriminează asistenţa acordată solicitanţilor de azil încalcă legislaţia europeană, transmite Agerpres.
Potrivit Curţii de la Luxemburg, Ungaria a încălcat legislaţia UE atunci când a modificat reglementările interne pentru a incrimina activităţile de asistenţă pentru cererile de azil care nu corespundeau criteriilor naţionale.
În anul 2018, Ungaria a modificat anumite legi privind măsurile împotriva imigrației ilegale și a adoptat, printre altele, dispoziții care, pe de o parte, au introdus un nou motiv de inadmisibilitate a cererilor de azil și, pe de altă parte, au prevăzut incriminarea activităților de organizare prin care se urmărește facilitarea introducerii cererilor de azil de către persoane care nu au dreptul la azil în conformitate cu dreptul maghiar, precum și restricții privind libertatea de circulație pentru persoanele suspectate de săvârșirea unei asemenea infracțiuni. Considerând că, prin adoptarea acestor dispoziții, Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei „privind procedurile” și al Directivei „privind primirea” , Comisia Europeană a introdus în fața Curții o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, se arată în comunicatul oficial.
CJUE a mai stabilit şi că reglementările din Ungaria care permit descalificarea cererilor de azil nu respectă criteriile legislaţiei UE.
Verdictul de marţi marchează cea mai recentă victorie a Comisiei Europene împotriva politicilor în materie de migraţie ale Ungariei, în disputa de lungă durată între executivul UE şi guvernul premierului Viktor Orban, notează dpa.
În primul rând, Curtea statuează că, prin permiterea respingerii ca inadmisibilă a unei cereri de protecție internațională pentru motivul că solicitantul a sosit pe teritoriul său printr-un stat în care nu este expus unor persecuții sau unui risc de vătămări grave ori în care este garantat un nivel de protecție adecvat, Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei „privind procedurile”. Astfel, „Directiva privind procedurile” enumeră în mod exhaustiv situațiile în care statele membre pot considera o cerere de protecție internațională ca fiind inadmisibilă. Or, motivul de inadmisibilitate introdus de reglementarea maghiară nu corespunde niciuneia dintre aceste situații.
În al doilea rând, Curtea statuează că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei „privind procedurile” și al Directivei „privind primirea” prin sancționarea penală în dreptul său intern a comportamentului oricărei persoane care, în cadrul unei activități de organizare, acordă sprijin la înaintarea sau la depunerea unei cereri de azil pe teritoriul său, atunci când se poate dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că această persoană avea cunoștință de faptul că cererea respectivă nu putea fi admisă în temeiul acestui drept.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a oferit în urmă cu două săptămâni să deschidă coridoare spre Vest pentru refugiaţi şi migranţi prin ţara sa dacă Occidentul vrea asta.
„Dacă aveţi nevoie de ei, luaţi-i”, a declarat el vineri într-un interviu radiofonic.
Acesta şi-a mai exprimat convingerea că diferitele variante de coronavirus sunt aduse de migranţi, însă nu a oferit nicio dovadă în sprijinul afirmaţiei sale.
Anterior acestui moment, premierul ungar şi-a reluat solicitarea adresată Comisiei Europene de a rambursa Ungariei cheltuielile aferente protecției frontierelor. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şeful executivului ungar susţine că până acum măsurile de protecţie a graniţelor Ungariei au devenit un „exemplu” în Europa.
Viktor Orban, premierul care conduce Ungaria din 2010, a luat măsuri pentru a face practic imposibil ca cineva să aplice pentru azil în ţara sa. În 2015, a ridicat un gard de metal la graniţa cu Serbia, în sudul ţării.
Reamintim că premierul ungar Viktor Orban se află în coliziune cu majoritatea omologilor săi occidentali încă de la debutul crizei migrației, în 2015, tensiunile și contrele politice escaladând adesea pe marginea marilor dosare europene, fie că este vorba de situația statului de drept, libertatea mass-media, drepturile comunității LGBTIQ sau fondurile europene.
