Skip to content
Politică

Claudiu Năsui, dezastru și privatizări la Ministerul Economiei: cum vrea să vândă companiile de stat

Inquam Photos / George Călin

Economia României traversează cea mai dificilă perioadă din ultimii 30 de ani și una dintre cele mai dificile din istoria țării. Prețurile tot mai mari, datoria publică în creștere, deficitul bugetar, inflația în creștere sunt doar câțiva indicatori care descriu problemele economiei românești.

Însă Ministerul Economiei nu are absolut niciun program pentru relansarea mediului de afaceri sau pentru creșterea salariilor din mediul privat. În această perioadă dificilă, România funcționează fără Ministerul Economiei.

De când a ajuns ministrul Economiei, Claudiu Năsui nu a prezent niciun plan de investiții și niciun plan de relansare economică, așa cum au făcut țări precum Italia sau Germania. Singura măsură de ajutor este cea pentru IMM-uri, care a fost inițiată în 2020, de Virgil Popescu, fostul ministru PNL al Economiei. Claudiu Năsui nici măcar nu a accelerat acest program de ajutor către companii, iar la început de 2021 a blocat Măsura 3, din program, pentru o presupusă fraudă, care nu s-a dovedit niciodată reală.

În martie 2021, Claudiu Năsui bloca Măsura 3, care presupunea granturi pentru marile firme, oferind sume între 50.000 și 200.000 de Euro. În iunie 2021, fondurile de la Măsura 3 au fost transferate către Măsura 2, iar Ministerul Economiei a anunțat că Măsura 3 va fi relansată cu bani europeni, din programul React-EU. În loc să corecteze eventualele probleme și să stabilească criterii clare pentru acordarea ajutoarelor financiare, Claudiu Năsui a preferat să blocheze programul de finanțare, iar multe IMM-uri nu vor mai primi niciun ban.

Guvernul României, în vara lui 2020, a propus un program de ajutoare de stat către IMM-uri. Măsura 1 oferea suma de 2.000 de Euro pentru cele mai mici IMM-uri, Măsura 2 finanța cu sume între 2.000 și 150.000 de Euro, iar Măsura 3 oferea între 50.000 și 200.000 de Euro.

Ministerul Economiei condus de Claudiu Năsui nu a venit cu absolut nicio măsură pentru a stimulat investițiile sau creșterea salariilor, mai ales în mediul privat, acolo unde milioane de muncitori primesc venitul minim. Claudiu Năsui promovează și astăzi ideea de zero taxe pe primii 2.300 lei din salariu, lucru care nu există nicăieri în lume, și care ar aduce un deficit uriaș bugetului de stat. Mandatul lui Claudiu Năsui se dovedește un dezastru pentru economia României, deoarece salariul mediu net a scăzut pentru a doua oară în 2021, iar prețurile sunt într-o accelerată creștere.

Cum vrea să vândă companiile de stat

Claudiu Năsui are o întreagă strategie pentru privatizarea companiile de stat, însă începe cu cele profitabile. La începutul lunii mai 2021, Năsui anunța pe pagina sa de Facebook că a schimbat oamenii din Consiliul de Administrație al Salrom, o profitabilă companie românească, ce va fi implicată în exploatarea grafitului, folosit la baterii. „La Societatea Națională a Sării SA din cadrul Ministerului Economiei am numit oameni profesioniști în consiliile de administrație, în urma unui proces de evaluare a CV-urilor primite de la organizații de profil”, anunța ministrul Economiei. „Organizații de profil” e un sinonim pentru grupuri de interese. Nu știm cine sunt aceste „organizații de profil” sau cine le-a cerut recomandările.

După doar câteva luni, mai exact pe 7 iulie 2021, Năsui anunțat că Salrom va fi listată la Bursa de Valori București, ceea ce reprezintă privatizarea companiei de stat. Trebuie remarcat că toți oamenii instalați de Claudiu Năsui la compania Salrom au un parcurs în mediul privat de afaceri.

Fiind o companie profitabilă, statul român ar fi putut să investească mai mulți bani în aceasta, însă preferă să o ofere pe tavă investitorilor privați. Fix acest lucru anunță chiar ministrul Năsui: „Listarea la bursă este un lucru foarte bun pentru companie, înseamnă transparență, reguli clare și, cel mai important, acces la investitori privați.”

Aceasta este strategia USRPLUS la Ministerul Economiei: schimbarea oamenilor din Consiliile de Administrație și apoi privatizarea companiilor de stat, mai ales a celor profitabile. După privatizare, oamenii de afaceri, din România sau din străinătate, vor avea companii profitabile, în domenii esențiale pentru industria țării noastre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *