Clawback, cea mai contestată taxă din industria medicamentelor, a ajuns la aproape 25% în primul trimestru din 2019 şi e în creştere uşoară faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. CNAS a încasat peste 2,77 miliarde de lei, în 2018, în contul acestei taxe, cu peste 30% mai mult decât în 2017, clawback fiind, anul trecut, a treia cea mai importantă sursă de bani la Fondul de Sănătate din care e finanţat sistemul sanitar, reiese dintr-o analiză Economica.
Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a ajuns la 24,63% în primul trimestru din 2019, în creştere uşoară faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră.
Taxa clawback se aplică în continuare unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Această taxă e cel mai important motiv al dispariţiei de pe piaţa românească a multor medicamente ieftine, au atras atenţia producătorii de medicamente, în repetate rânduri, în ultimii ani. Explicaţia este următoarea: în cazul medicamentelor generice, adică a medicamentelor ieftine, ponderea taxei clawback este mai mare decât în cazul medicamentelor originale. „De exemplu, pentru un medicament compensat integral de statul român, la un clawback al pieţei de 25%: pentru un medicament cu preţul de până la 25 de lei, taxa clawback aplicată la preţul de producător este de 35,34%, în timp ce pentru un medicament cu preţul de 10.000 de lei, taxa clawback aplicată la preţul de producător este de 25,16%„, a explicat Adrian Grecu într-un interviu acordat Economica.
Creşterea taxei clawback a condus la dispariţia unor medicamente accesibile din piaţă, pentru că au ajuns să fie neviabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de obicei cu preţuri mai mari decât medicamentele care au dispărut de pe piaţă.
În acest an însă, taxa clawback ajunge a doua cea mai mare sursă de venit la bugetul Fondului de Sănătate, în contextul în care contribuţiile la sănătate suportate de angajatori continuă să scadă, pe fondul trecerii CASS în sarcina angajaţilor, de la 1 ianuarie 2018.
