Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, a interpelat Comisia Europeană pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune aceasta pentru a proteja culturile în contextul reducerii semnificative a pesticidelor.
Demersul său vine în contextul în care reprezentanții Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România au analizat situaţia produselor de protecţie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind pierderile majore de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.
Protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană.
În prezent, mai sunt disponibile 30 %-40 % din produsele de uz fitosanitar. Specialiștii evidențiază problemele majore legate de reducerea acestor tipuri de soluții, dând ca exemplu culturile de cereale păioase, care ocupă astăzi cea mai mare suprafaţă cultivată a ţării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare.
Pentru a ajunge la maturitate, cerealele păioase petrec aproximativ zece luni în câmp şi sunt expuse unui număr foarte mare de agenţi patogeni.
Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă, toate celelalte măsuri agrotehnice de control având rolul de a reduce atacul agenţilor patogeni fără a-i putea controla efectiv.
În răspunsul pe care i l-a oferit eurodeputatului Daniel Buda, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a subliniat că UE ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii.
”Sunt planificate, în cadrul programului <<O formare mai bună pentru o hrană mai sigură>> al Comisiei, activități specifice de formare care urmăresc îmbunătățirea cunoștințelor necesare în statele membre pentru a evalua cererile referitoare la microorganisme. În urma proiectelor Orizont 2020, Orizont Europa va continua să finanțeze proiectele de cercetare și inovare, pentru a permite o protecție a plantelor mai sustenabilă. În fine, Comisia a anunțat o măsură de politică privind plantele obținute cu ajutorul anumitor tehnici genomice noi care ar putea contribui la un sistem agroalimentar mai sustenabil”, i-a transmis oficialul european eurodeputatului român.
Kyriakides a amintit de ”raportul privind evaluarea REFIT a legislației în domeniul pesticidelor” care a relevat că ”numărul substanțelor active aprobate în UE în anul 2018 a fost mai ridicat decât cel din 2011 și că numărul de produse de protecția a plantelor autorizate a crescut la rândul său în majoritatea statelor membre. Totodată, sunt în curs de prelucrare 61 de cereri de aprobare a unor noi substanțe active, majoritatea dintre acestea referindu-se la microorganisme și la alte substanțe estimate a prezenta un risc scăzut”.
”Astfel cum se menționează în Strategia <<De la fermă la consumator>>, Comisia ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii. Activitatea de pregătire aflată în curs referitoare la revizuirea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor va cuprinde evaluarea mai multor opțiuni, concentrându-se îndeosebi pe promovarea utilizării combaterii integrate a dăunătorilor, cu accent pe alternativele care nu implică substanțe chimice. Pentru primul trimestru al anului 2022 se are în vedere o propunere legislativă de revizuire a directivei sus-menționate. Cerințele în materie de date și metodologiile de evaluare a microorganismelor sunt revizuite pentru a se accelera procesul de introducere pe piață a acestora”, i-a detaliat comisarul european pentru sănătate europarlamentarului Daniel Buda.
