UPDATE:
Marcel Ciolacu a fost ales sâmbătă preşedinte al PSD cu 1.310 voturi. Contracandidatul său, Eugen Teodorovici, a avut 91 de voturi, potrivit anunţului făcut de Decebal Făgădău, preşedintele Comisiei de numărare a voturilor. Ciolacu a declarat după alegerea în funcţie că este onorat dar îl şi responsabilizează această poziţie. El a mai spus că atunci când se uită în oglindă vede exact cât de înalt şi cât de mare este, fiind o replică la criticile pe care i le-a adus liderul PSD Vaslui Dumitru Buzatu.
„Din numărul total de 1.509 delegaţi aleşi, a fost înregistrată prezenta 1.460 delegaţi. Comisia a procedat la numărarea voturilor exprimate. Total buletine de vot 1.509. Au fost exprimate 1.450 de voturi. 49 de voturi au fost nule. Pentru Eugen Orlando Teodorovici au fost 91, iar pentru moţiunea „Reconstrucţia PSD 1.310. Se declară câştigătoare moţiunea „Reconstrucţia PSD””, a anunţat Decebal Făgădău.
„Aş dori să vă mulţumesc pentru votul de astăzi, sunt onorat, dar sunt foarte obligat. Dragi camarazi, votul de astăzi nu este dat lui Marcel Ciolacu, votul de astăzi este dat unei echipe a PSD. Marcel Ciolacu vă asigură de două lucruri, ca să fiu foarte bine înţeles şi auzit de la Bucureşti până la Vaslui. Marcel Ciolacu când se trezeşte dimineaţa se în oglindă şi vede foarte bine şi cât este de înalt şi cât este de mare. Am dus aproape 9 luni de zile, împreună cu Paul Stănescu tot echilibrul în acest partid. Nu m-am grăbit nici eu, nici Paul Stănescu să facem alegeri hazardate sau să încropim echipe pe genunchi, doar de dragul de a fi aleşi. Am avut răbdarea necesară, timpul de a vorbi cu fiecare coleg în parte şi de a găsi cele mai bune soluţii pentru PSD, într-un timp foarte scurt până la două examene atât de importante nu numai pentru PSD, ci şi pentru România. Mă simt împlinit în visul meu şi al domnului Stănescu că am reuşit astăzi să facem cea mai performantă echipă în acest moment în PSD”, a declarat Ciolacu după ce a aflat rezultatul votului.
„Cu adevărat cu toţii suntem trecători, cu toţii suntem de înlocuit. Nu este nicio problemă, este în firea lucrurilor. S-ar putea pe viitor mulţi oameni din această echipă să fim competitor în interiorul PSD. Nu e un lucru rău. E dimpotrivă un lucru normal. Vreau să avem cu totul şi cu totul altă abordare în interiorul partidului, dar mai ales în afara partidului faţă de români. Să fim mai responsabili, să credem în noi, să ne sprijinim unii pe alţii şi să nu mai semănăm neîncredere între noi colegii. Eu o să mă ţin de absolut toate promisiunile. De fapt, pe lângă multele defecte pe care le am, am poate o calitate – aceea de a mă ţine de cuvânt întotdeauna”, a conchis Ciolacu.
UPDATE:
Social-democraţii au aprobat modificările la statutul partidului, la începutul Congresului PSD de sâmbătă. Astfel, este desfiinţată funcţia de preşedinte executiv şi sunt înfiinţate două poziţii de prim-vicepreşedinţi. De asemenea, Comitetul Executiv Naţional se va numi Consiliul Politic Naţional şi va avea o componenţă extinsă, incluzând şi preşedinţii consiliilor judeţene şi primari. O altă modificare vizează posibilitatea alegerii preşedintelui Consiliului Naţional al PSD în Congres.
Principalele modificări ale statutului PSD sunt următoarele:
„Congresul PSD alege sau revocă Moţiunea cuprinzând structura şi componenţa conducerii naţional a partidului şi programul Politic pentru următorul exerciţiu, an, ciclu electoral. Structura echipe de conducere din cadrul moţiunii cuprinde următoarele funcţii: preşedinte, 2 prim-vicepreşedinţi, 4 vicepreşedinţi pe domenii de activitate, 8 vicepreşedinţi pe regiuni de dezvoltare, secretar genera şi preşedintele Consiliului Naţional; componenţa nominală a echipe de conducere se alege prin votul secret al delegaţilor la Congres.
Preşedintele Consiliului Naţional al PSD eeste ales de Congres, în componenţa echipei de conducere propusă în cadrul unei Moţiuni, în conformitate cu prevederile articolului 119 alin (2). Preşedintele coordonarează activitatea Consiliului Naţional al PSD are următoarele atribuţii: prezidează şedinţele Consiliului Naţional; coordonează activitatea departamentelor, forumurilor, ligilor, asociaţiilor constituite în cadrul partidului la nivel naţional; urmăreşte respectarea hotărârilor adoptate de Consiliul Naţional; primeşte, prin delegare, atribuţii din partea preşedintelui PSD; îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Comitetului Executiv Naţional al PSD sau care reies din prevederile prezentului statut.
Consiliul Politic Naţional se constituie din: membrii Biroului Permanent Naţional cu drept de vot; preşedinţii organizaţiilor judeţene şi de sector; preşedintele organizaţiei Municipiului Bucureşti; preşedintele PSD Diaspora; Preşedintele PSD Republica Moldova; preşedinţii consiliilor judeţene administrative; primarii municipiilor reşedinţă de judeţ; primarul general a Municipiului Bucureşti; primarii de sector; preşedintele Institutului de Studii Social-Democrate (ISSD)
Biroul Permanent Naţional este constituit din: preşedinte, 2 prim-vicepreşedinţi, 4 vicepreşedinţi pe domenii de activitate, 8 vicepreşedinţi pe regiuni de dezvoltare, secretar general, preşedintele Consiliului Naţional.
La lucrările Biroului Permanent Naţional mai participă cu drept de vot: prim-ministrul; preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului; liderii grupurilor parlamentare din Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European; preşedinţii TSD, OFSD, OPSD, LAL, PES Activist; reprezentanţi ai primelor 3 organizaţii judeţene/de sector care au obţinut cele mai bune rezultate electorale în ultimul ciclu electoral (alegeri parlamentare, locale, prezidenţiale şi pentru Parlamentul European); preşedintele CNEIA.
La lucrările Biroului Permanent Naţional mai participă fără drept de vot: preşedintele PSD Diaspora, responsabilul PSD pentru Republica Moldova; 2 secretari generali adjuncţi, secretatul executiv pentru relaţii internaţionale şi politică externă, validat de Consiliul Politic Naţional, la propunerea preşedintelui. La lucrări mai pot participa, fără drept de vot Trezorierul şi alte persoane, la solicitarea preşedintelui PSD.
Biroul Permanent Naţional e statutar întrunit în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor prevăzuţi la alin. 1 şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii celor prezenţi.
Se introduce un nou articol potrivit căruia „În situaţii excepţionale în care autorităţile declară situaţii de urgenţă, de alertă, stări pontenţial generatoare de situaţii de urgenţă sau alte situaţii care împiedică adunarea unui număr definit de persoane într-o locaţie, Congresul partidului se poate desfăşura de la distanţă, prin sistemul de videoconferinţă, cu respectarea prevederilor statutare privind convocarea şi asigurarea votului secret de alegere a conducerii naţionale a partidului”.
Marcel Ciolacu şi Eugen Teodorovici sunt candidaţii la şefia PSD. Pe Moţiunea cu care candidează Ciolacu se află Gabriela Firea şi Sorin Grindeanu pentru funcţiile de prim-vicepreşedinţi, Paul Stănescu ca secretar general, Vasile Dâncu ca preşedinte al Consiliului Naţional, iar pentru cele patru funcţii de vicepreşedinţi figurează pe listă Mihai Tudose, Lia Olguţa Vasilescu, Doina Federovici şi Gabriel Zetea.
––––-
Marcel Ciolacu, candidat la şefia PSD, a declarat că acest Congres este un moment de răspântie în viaţa politică, atât cea a partidului, cât şi a întregii scene româneşti. Vasile Dâncu a declarat sâmbătă că PSD a trecut printr-o criză, a pierdut jumătate din electoratul pe care îl avea, în trei ani de zile, iar acest Congres este „Congresul ultimei şanse”. El a catalogat ca fiind „o tâmpenie” reproşul care i se aduce, inclusiv de către unii social-democraţi, privind apropierea de serviciile secrete. Congresul extraordinar al PSD are loc sâmbătă la Palatul Parlamentului, începând cu ora 10.00. Social-democraţii îşi aleg noua conducere, iar în competiţia internă pentru şefia partidului s-au înscris liderul interimar al PSD Marcel Ciolacu şi fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici.
Ciolacu: Este un eveniment special al PSD
„Sunt ferm convins că e un moment de răspântie în viaţa politică, atât internă, a partidului, cât şi la toată scena politică românească”, a declarat Marcel Ciolacu, întrebat înaintea Congresului de sâmbătă, cum comentează faptul că Vasile Dâncu a spus acesta este „Congresul ultimei şanse” şi că PSD a pierdut în 3 ani jumătate din electorat.
El a adăugat că este un Congres diferit, care este organizat în condiţii deosebite, în contextul pandemiei de COVID-19, însă probabil partidele vor trebui să se obişnuiască, din păcate, cu acest lucru.
„Este un eveniment special al PSD, chiar dacă Congresul nu mai este în modul clasic, fizic, este un Congres 90% online, dar cu respectarea legilor şi a statutului. (…) PSD arată că are capacitatea de a se adapta noului, viitorului şi partidele nu au altă alternativă de a ţine Congrese decât în această formă”, a completat Ciolacu.
Întrebat când va fi Congresul ordinar al PSD, Ciolacu a spus: „Anul viitor, cum e şi normal, va avea loc un Congres ordinar, cu alegeri de la bază la vârf, în sistem clasic”.
Vasile Dâncu: Sper că azi vom reuşi, împreună cu colegii, să dăm partidului o nouă şansă, o nouă direcţie
„PSD trebuie să recunoaştem a trecut printr-o criză. A pierdut în 3 ani jumătate din electoratul pe care îl avea. Acest Congres este Congresul ultimei şanse. Sper că azi vom reuşi, împreună cu colegii, să dăm partidului o nouă şansă, o nouă direcţie. Încercăm astăzi să resetăm ceea ce a fost până acum neadecvat realităţii din România şi să facem un proiect care să dureze cât mai mult, măcar 4 ani, deşi va fi şi un Congres după alegeri”, a afirmat Vasile Dâncu.
El a precizat că sunt benefice controversele în partid, chiar dacă nu dau bine ca imagine, însă scopul PSD este de a fi unit.
„Le mulţumesc celor care m-au contestat, pentru că dacă nu mă contestau nu ar fi avut nicio semnificaţie venirea mea în partid. Trebuie să recunoaştem diferenţele şi eu trebuie să recunosc diferenţele celor care mi se opun, dar scopul nostru e de a uni partidul. Sper că colegii din sud vor înţelege mai bine cultura politică a oamenilor din Ardeal. Eu înţeleg foarte bine ce se întâmplă în organizaţiile din Sud acolo unde e mai multă performanţă politică, în sensul de voturi. Cred că împreună vom putea face lucruri mai bune în viitor. Întotdeauna controversele ajută în partid, deşi în afară poate nu dau bine”, a explicat Dâncu.
Întrebat cum comentează reproşurile unora că are o apropiere de anumite servicii secrete din România, Vasile Dâncu a răspuns: „Asta e o tâmpenie pe care au tot spus-o unii legată de prietenia mea din copilărie cu un anumit lider trecut al Serviciilor. Nu are nicio legătură nici cu activitatea mea politică, nici cu activitatea mea în zona publică. Se poate verifica asta acum. Este transparenţă peste tot şi vă rog să verificaţi fiecare dintre dvs, dacă doriţi”.
