Parlamentul a adoptat astăzi proiectul de lege pentru aprobarea OG16, cu unele modificări importante. Astfel, impozitele pentru locuințe nu vor mai crește până în 2025, consultanța fiscală scapă de restricția privind veniturile microîntreprinderilor din activități de consultanță și management, pragul de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de microîntreprindere se va calcula la veniturile din 2023, autoritățile locale vor putea acorda facilități la impozit celor care ăși reabilitează locuințele, iar cota de 5% pentru dividendele distribuite în 2022 a fost stabilită mai clar.
În plus, plenul Camerei Deputaților a renunțat la creșterea impozitării unor jocuri de norc și a adoptat două amendamente respinse anterior în comisii, pentru schimbarea modului de calcul al accizei la bere și alcool și pentru modul în care este calculată cifra de afaceri pentru facilități fiscale acordate companiilor din construcții, astfel încât companiile cu afaceri în afara României să nu fie dezavantajate.
La votul final din Camera Deputaților, împotriva proiectului de lege au votat USR, AUR și neafiliații. Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie doar promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial. Amendamente respinse până acum, dar votate de plen – accize la bere și alcool și calculul cifrei de afaceri pentru facilitățile din construcții În plenul Camerei Deputaților, pe lângă respingerea creșterii impozitării la jocuri de noroc, din motive de imposibilitate a implementării pentru anumite activități, au fost adoptate alte două amendamente importante, respinse ieri în comisia de buget a deputaților, a declarat pentru Profit.ro Bogdan Huțucă, deputat PNL și președinte al Comisiei de buget din Camera Deputatilor.
Amendamentele au fost susținute de către mediul de afaceri. Cel privind accizele pentru alcool pastrează un mecanism mai predictibil de stabilire a accizelor, iar cel vizând cifra de afaceri a companiilor din construcții rezolvă o problemă majoră a companiilor de construcții din România care au afaceri și în alte țări. Prevederea inițială dezavantaja firmele românești de construcții cu afaceri în alte țări, întrucât nu ar fi putut aplica facilitățile fiscale privind salariații nici la afacerile din România.
Impozitele pe locuințe nu mai cresc. Mecanismul de calcul la valoarea reală, prevăzut în PNRR, a fost amânat pentru 2025 La inițiativa deputaților coaliției de guvernare, PNL, PSD, UDMR, au fost introduse amendamente care au aborogat modificări aduse la Senat Ordonanței 16 a Guvernului (OG16) în ceea ce privește impozitarea proprietății, mișcare anunțată anterior de Profit.ro. După ce la Senat a fost adoptată propunerea Ministerului Finanțelor de a majora baza impozabilă cu 50%, ceea ce ar fi condus în cele mai multe cazuri la o creștere similară a impozitului pe proprietate, pentru proiectul ajuns acum la Camera Deputaților, decizională, deputații din comisia de buget-finanțe au votat abrogarea modificărilor de la Senat și intrarea în vigoare a actualelor prevederi din OG16, de impozitare la o valoare reală, dar abia de la 1 ianuarie 2025.
Deși modificările de la Senat au fost introduse de către Ministerul Finanțelor, guvernanții au decis să facă un pas înapoi. Majorarea impozitelor pe proprietate, prin impozitarea lor la o valore corelată cu valoarea de piață, este printre obiectivele stabilite în cadrul PNRR.
Forma adoptată de Parlament astăzi înseamnă că impozitele pe proprietate nu se vor majora (ca urmare a OG16) până la 1 ianaurie 2025. Clarificare pentru dividende – ce se distribuie în 2022, are cotă de 5% Cota de impozitare pentru dividende a fost majorată de la 5% la 8% cu aplicare de la începutul anului următor. Prevederea adoptată acum aduce doar o clarificare și o protecție în plus, în contextul în care în rândul consultanților aceasta era deja interpretarea legislației, iar un număr mare de firme au distribuit deja dividende pentru 2022, cu scopul de a beneficia de cota mai redusă. 14. Dupa articolul VI se introduce un nou articol, articolul VI1, cu urmatorul cuprins:
„Art.VI1. – În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.” Consultanța fiscală este exclusă de la restricția pusă microîntreprinderilor de a nu avea mai mult de 20% din venituri din activități de consultanță/management Veniturile din activități de consultanță fiscală au fost acum excluse de către Parlament de la restricția ca microîntreprinderile să obțină cel mult 20% din venituri din activități de consultanță/management. OG16 prevede că dacă o microîntreprindere depășește plafonul de 20% din venituri de consultanță/management, ar urma să treacă la impozit pe profit.
Un amendament adus de deputați și votat de Parlament acum scapă consultanța fiscală de la această restricție. 2. La articolul I, punctul 5, litera f) a alineatului (1) al articolului 47 se modifică și va avea urmatorul cuprins: „f) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, cu exceptia veniturilor din consultanta fiscala, corespunzatoare codului CAEN: 6920-«Activități de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal», în proporție de peste 80% din veniturile totale; Autor: dep Bogdan-Iulian Hutuca, grup PNL, dep Miklós Zoltán, grup UDMR Considerăm că nu este justificat ca aceeași măsură care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar și pe care Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare, să fie repusă acum în legislația fiscală printr-o ordonanță a Guvernului.
Pe de altă parte, prevederea aprobată de Guvern creează dificultăți reale și administrației fiscale, întrucât nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanță și/sau management și nici măcar o trimitere la codurile CAEN vizate, ceea ce face extrem de dificil sau chiar imposibil de încadrat, în aplicarea practică, o gamă largă de servicii în sfera celor care se doresc, potrivit intenției de reglementare, a fi exceptate sau nu, acestea rămânând adesea să fie interpretate la discreția exclusivă a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusă fiind evident neclară și lipsită de predictibilitate.
În al doilea rând, dacă ne raportăm la profesiile liberale reglementate în România de stat, prin lege proprie de organizare și funcționare, constatăm că dintre acestea, în mod inexplicabil, doar activitatea de consultanță fiscală este, cel puțin aparent, vizată de textul de lege aprobat de Guvern, lucru care vine în contradicție chiar cu nota de fundamentare a ordonanței în care, într-o manieră extrem de lapidară, se face doar o motivare generală referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activităților exceptate. Este pentru toată lumea evident faptul că toate profesiile liberale reglementate, care își pot organiza activitatea și ca societăți persoanejuridice, înregistrează rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. Astfel că această “extragere” a consultanței fiscale din multitudinea profesiilor liberale reglementate și exceptarea ei de la regimul fiscal al microîntreprinderilor, este total nefundamentată și profund discriminatorie.
Problema reală pe care o are administrația fiscală în prezent nu este însă aceea ca unele domenii de activitate înregistrează rate de rentabilitate mai mari decât altele prin specificul lor, ci aceea a disimulării unor activități care în realitate sunt de natură dependentă, în servicii prestate și facturate de unele microîntreprinderi, de regulă fără angajați, pentru a evita plata contribuțiilor sociale mari aferente salariilor. Serviciile și tipurile de activități care se pretează însă unor astfel de practici nu sunt cele corespunzătoare niciunei profesii liberale reglementate, activități care funcționează având la bază principiul independenței față de beneficiarul serviciului, revăzut expres chiar în legile lor de organizare și funcționare.
Mai multe detalii, pe profit.ro.
