Deși a făcut ravagii în toată lumea de la înecputul anului 2020, doctorii încă nu au înțeles pe deplin multiplele feluri în care coronavirusul atacă organismul și ce sechele lasă pe termen lung.
Unul dintre simptomele care a pus lumea medicală pe gânduri este o reacție care se declanșeză în corpul unora dintre pacienți în cea de-a șaptea zi de la instalarea patogenului.
Majoritatea bolnavilor se simt bine în prima săptămână de la infectare, iar în ultima zi corpul declanșează un răspuns hiperinflamator
Apoi, pacientul începe se agonizeze: apar dificultăți de respirație, tensiunea arterială scade și organele încep să cedeze și se formează cheaguri de sânge peste tot în organism. Creierul este și el afectat, iar cei mai ghinioniști suferă chiar leziuni cerebrale, scrie B1.
Nu toată lumea trece prin acest episod critic, însă cu cât pacientul este mai înaintat în vârstă, sau are suferințe cronice, cum sunt diabetul, hipertensiune și problemele vasculare și cardiace, cu atât noua maladie îl doboară mai repede.
Medicii intenționează să urmărească pacienții timp de un un an după ce au vindecați, pentru a-i supune unor teste la intervale regulate, care să stabilească dacă boala i-a afectat pe termen lung, dacă au apărut modificări ale sistemului imunitar, ale organismului și ale sângelui.
De asemenea, vor fi verificate și funcțiile pulmonare, ale intestinului și creierului, pentru că nimeni nu poate prezice cu exactitate dacă virusul rămâne latent în organism.
Renumit specialist în terapie intensivă italian, prof. Luciano Gattinoni, a declarat că coagularea sângelui în bolile respiratorii este un simptom extrem de neobișnuit.
El lucrează de peste 40 de ani și a mărturisit că nu a văzut niciodată așa asemănător cu ce se întâmplă în plămânii unor pacienți cu Covid-19.
„Ceea ce este deosebit este faptul că pacienții prezintă oxigenare slabă, dar leziuni pulmonare puține. Simptomul este mai tipic pentru pacienții care suferă de depresurizare decât o infecție virală, Drept urmare, este posibil ca pacienții care sunt foarte bolnavi să nu simtă nevoia să respire chiar și în condițiile în care sunt lipsiți drastic de oxigen”, spune Gattignoni, citează theguardinan.com.
Problema este că ventilația mecanică în terapie intensivă afectează rezistența mușchilor respiratori. Dacă pacienții se chinuie să respire, dar structura lor este în regulă, ventilația artificială nu ajută mult, și de fapt, se poate dovedi dăunătoare, a spus Gattinoni.
El a spus că în timp ce doar un număr mic de pacienți necesita ventilație, o mare parte a celor conectați la ventilatoare mor, continuând să arate niveluri scăzute de oxigen din sânge, în ciuda asistenței mecanice.
“Fără un tratamente pentru acest virus, tot ce putem face pentru pacienții severe în acest moment este să oferim îngrijire secundară. Dacă sunt deshidratați este scăzut, le administră fluide. Dacă nu pot respira îi ventilăm. Dar avem nevoie de un tratament care să anihileze virusul, ca pacinetul să nu mai dezvolte reacții secundare”, a spus medicul.
