Guvernul României pregătește mai multe măsuri de austeritate care sunt determinate de pandemia Coronavirus într-o țară în care peste 1 milion de oameni și-au pierdut locul de muncă.
Pandemia Coronavirus a trimis în șomaj tehnic 950.000 de români, iar 190.000 de muncitori și-au pierdut definitiv locul de muncă, având contractele încetate. Guvernul trebuie să asigure șomajul tehnic pentru toți aceștia, iar cheltuielile doar pe o lună de zile sunt de circa 4 miliarde de lei, potrivit declarațiilor ministrului Muncii, citat de digi24.ro.
Înainte de pandemia coronavirus, România avea 5,6 milioane de salariați activi în mediul privat, potrivit economica.net. Ceea ce înseamnă că România a pierdut circa 20% din forța de muncă din mediul privat, adică încasările la bugetul statului din salarii au scăzut cu 20%. Cele mai afectate sisteme publice vor fi cele de asigurări de sănătate și de pensii.
România este în plină criză economică, în condițiile în care nu se știe câți angajați aflați în șomaj tehnic s-ar putea reîntoarce la muncă după această pandemie, dacă companiile nu vor avea bani să repornească „motoarele” producției. Până la sfârșitul lunii februarie, numărul șomerilor din România era de 352.000. La sfârșitul lunii aprilie, numărul șomerilor poate depăși 1,5 milioane de persoane.
Bugetarii, în șomaj tehnic
Premierul Ludovic Orban a anunțat că bugetarii vor intra în șomaj tehnic 15 zile, prin rotație, ceea ce este una dintre câteva măsuri de austeritate din perioada următoare.
„Jumătate dintre angajați lucrează 15 zile și restul de 15 zile din lună… practic 10 zile lucrează și restul rămân într-o formă echivalentă șomajului tehnic. În perioada în care jumătate stă în șomaj tehnic, lucrează cealaltă jumătate”, a explicat premierul Orban.
Prin această măsură, Guvernul încearcă să recupereze o parte din banii pe care îi cheltuie cu șomajul tehnic pentru mediul privat. Totuși, ar putea fi una dintre măsurile de austeritate care va afecta consumul și cererea de pe piață. Scăderea salariilor blochează întreaga piață, după cum s-a văzut deja în criza din 2008.
În instituțiile statului lucrează peste 1,2 milioane de persoane, dar șomajul tehnic nu va fi aplicat tuturor. Sunt excluși de la această măsură angajații din Armată, Poliție, spitale și alte structuri esențiale în această perioadă. Ministrul Violeta Alexandru a precizat că nu știe nici câți angajați sunt în sectorul public și nici atât câți vor intra în șomaj tehnic.
Totuși, numărul bugetarilor a crescut cu 5.300 în primele 3 luni de guvernare PNL, cele mai multe locuri noi de muncă înregistrându-se în administrația centrală, unde Guvernul controlează direct instituțiile, iar o mică parte în administrația locală, în subordinea primăriilor.
Pensiile speciale rezistă
Decizia Guvernului de a plăti șomajul tehnic pentru angajații din mediul privat poate fi un mare faliment care să trimită România spre un împrumut dacă companiile nu repornesc producția după această pandemie. Există riscul ca peste 150.000 de companii din România să intre în faliment în următoarele luni, arată un studiu realizat de Horvath&Partners și citat de economica.net.
Pe măsură ce tot mai multe firme din România vor declara falimentul sau nu vor fi capabile să repornească producția, atunci șomajul tehnic se va dovedi doar o risipă de bani din bugetul statului pentru că n-a ajutat la nimic.
Bugetul statului va pierde circa 10 miliarde de lei cu șomajul tehnic doar din mediul privat, iar o parte din aceste sume se întorc la buget deoarece la șomajul tehnic se aplică taxele pe salariu. Totuși, trimiterea angajaților – din privat sau de la stat – în șomaj tehnic duce la scăderea cererii și consumului, iar dacă nu va există cerere și consum pe piață după pandemia coronavirus, atunci multe companii nu vor mai reporni producția sau activitatea, deoarece nu vor mai avea cui să vândă produsele ori serviciile.
Pensiile din România ar fi trebuit să crească cu 40% la 1 septembrie 2020. Sunt șanse mici să mai vedem o astfel de majorare, în condițiile în care Guvernul nu are bani nici să plătească salariile funcționarilor publici. Premierul Ludovic Orban a evitat să dea un răspuns clar în legătură cu mărirea pensiilor: „Suntem în analiză. Calendarul e cel… Legea se aplică de la 1 septembrie. O să luăm o decizie până la data respectivă. (…) Cel mai probabil vom avea o creștere economică negativă”, potrivit hotnews.ro.
Dacă nu se vor majora pensiile, nu va exista nici dublarea alocațiilor pentru copii. Deja din ianuarie 2020, premierul Ludovic Orban anunța că PNL va ataca la CCR legea votată de Parlament prin care se dublau alocațiilor copiilor, din nou în 2020. Amânarea creșterii pensiilor și alocațiilor sunt alte două măsuri de austeritate aplicate pentru a reduce cheltuielile din bugetul statului.
Pensiile speciale rezistă pe lângă celelalte măsuri de austeritate. Surprinzător, Guvernul n-are niciun proiect pentru impozitarea acestora deși ar putea s-o facă prin Ordonanță. Toate partidele vorbesc măcar despre reducerea pensiilor speciale, dacă nu chiar eliminarea lor, nimeni nu are curaj să le taie în perioadă de criză economică. În fiecare an, România aruncă peste 9 miliarde de lei pe pensiile speciale, care ajung la cifre uriașe pentru bugetul statului. În loc să trimită bugetarii în șomaj tehnic, cu siguranță ar fi existat instrumente pentru a tăia pensiile speciale măcar cu 4 miliarde de lei, cât plătește România pe șomajul tehnic într-o lună.
