Scumpirea energiei reprezintă probabil subiectul cel mai stresant pentru populație și industrii, în prezent, iar guvernele naționale, la fel ca și decidenții și legiuitorii europeni, dezbat în această perioadă măsuri menite să asigure acces la încălzire, dar fără să afecteze funcționarea economiilor, în esență să ușureze povara facturilor din sezonul rece, care este aproape aici. Cristian Bușoi, vicepreședinte și eurodeputat al Partidului Național Liberal, a detaliat, pentru Gândul, mai ales în calitate de președinte al comisiei de specialitate din Parlamentul European, stadiul propunerilor inițiate și dezbătute la nivel comunitar, implicit perspectiva implementării acestora în fiecare stat membru al Uniunii Europene.
Astăzi, energia și criza prețurilor mari la energie reprezintă poate cel mai important subiect cu care ne confruntăm. Evident, face parte dintr-o serie de crize și situații dificile cu care Uniunea Europeană și, în general, întreaga omenire se confruntă, în contextul pandemiei, în contextul războiului, al invaziei militare ilegale a Rusiei în Ucraina, al inflației și al unei crize economice care se prefigurează și care sunt generate de mai mulți factori, dar un factor importat este cel al creșterii prețurilor la energie, la gaz, la electricitate, a explicat Cristian Bușoi, vicepreședinte și europarlamentar PNL, care conduce în prezent Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie, Comisia ITRE, din Parlamentul European – care este comisia responsabilă pentru tot ceea ce înseamnă legislație în domeniul energiei, legislație europeană, regulamente, directive.
În România, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022 comparativ cu luna august 2021 a ajuns la 15,9%, în creștere de la 15,3%, în august.
Ce a declanșat creșterea prețurilor
Eurparlamentarul a amintit că nu războiul din Ucraina a declanșat creșterea prețurilor la energie, ci aceasta a început să fie resimțită din 2021, pe fondul pandemiei și a creșterii bruște a cererii, după doi ani în care cererea a fost destul de scăzută, din cauza restricțiilor din starea de urgență, a lockdown-urilor, a încetinirii activităților economice, mai ales în Asia, scumpire influențată și de Green Deal și de creșterea certificatelor pentru emisiile de CO2, dar și pe fondul scăderii foarte mari a producției interne de gaze naturale în Uniunea Europeană.
„Uitându-ne către viitor, către energiile curate – solar, eolian – și mai ales în contextul Green Deal și al taxonomiei, foarte mulți investitori nu și-au mai făcut planuri de afaceri pentru a crește producția internă de gaz”, a argumentat Cristian Bușoi, subliniind că, în opinia sa, creșterea urgentă a producției interne de gaz, în România și UE, reprezintă una dintre puținele soluții pe care le avem pentru a lupta cu criza energetică.
Un alt factor declanșator al scumpirilor a fost, evident, reducerea livrărilor de gaz către UE de către gigantul Gazprom, „poate cumva într-un plan dinainte stabilit al Rusiei”, astfel încât, în octombrie – noiembrie anul trecut au început să apară primele creșteri masive de prețuri.
„Această criză, aceste creșteri de prețuri de prețuri au fost permanentizate, exacerbate de invazia Ucrainei de către Rusia”, a contextualizat Cristian Bușoi.
Au fost simplificate regulile ajutorului de stat
Măsurile gândite și dezbătute la nivelul UE sunt menite să aibă un impact pozitiv asupra cetățenilor, industriilor, întreprinderilor mici și mijlocii, explică președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European.
„În primul rând, Comisia Europeană a venit cu un pachetul de măsuri adresate statelor membrie în care au simplificat regulile ajutorului de stat, pentru ca țările să poată oferi sprijin financiar IMM-urilor, marilor consumatori de energie și cetățenilor. Și, de exemplu, în România s-a venit cu schema de compensare și plafonare, modificată prin ordonanța care se afla astăzi în Parlament”, a detaliat Crisian Bușoi.
Propunerile la nivelul UE
Cristian Bușoi a detaliat și propunerea legislativă a Uniunii Europene, la care a lucrat și în calitate de președinte al Comisiei ITRE, prin care s-a cerut tuturor statelor membre, obligatoriu, să își umple depozitele de gaze cu cel puțin 80% din capacitate.
Depozitele de gaz din România au depășit, azi, cota de umplere de 90 la sută. Avem cu 477 milioane de metri cubi de gaz depozitați deja în plus față de anul trecut, adică 2,774 miliarde mc.
Capacitatea totală de stocare a depozitelor de gaze din România este de 3,07 miliarde de metri cubi, capacitate care este acoperită în cea mai mare parte, conform oficialilor români și datelor deținute de Cristian Bușoi.
„Astăzi, în România și în întreaga Uniune Europeană avem depozitele de gaz pline cu cel puțin 90%. 100% nu se poate din motive tehnice, dar 90-93% este aproape de capacitatea maximă și e foarte important, în condițiile în care am avea o iarnă grea și în condițiile în care, în mod unilateral, Rusia ar opri total furnizarea de gaz în această iarnă”, a precizat Bușoi.
O altă măsură vizează reducerea consumului de gaz, cu cel puțin 15% până în martie anul viitor, o decizie voluntară în acest moment, care nu obligă statele membre, dar care ar putea deveni obligatorie în cazuri excepționale, care sunt incluse în legislaație.
Un alt palier al dezbaterilor, aflate în pragul deciziei, este cel privind stabilirea unui mecanism de plafonare a prețurilor privind importurile de gaz pe conducte.
„De curând, săptămâna aceasta (trecută – n.r.) Consiliul de miniștri a dezbătut această propunere – iar eu, miercuri, în Comisia de Industrie, Cercetare și Energie am avut-o pe Kadri Simson, comisara europeană pentru Energie, să ne explice această propunere – s-a venit cu inițiativa de a găsi un mecanism de plafonare al prețurilor privind importurile de gaz pe conducte, din toate sursele, de a găsi un mecanism de evaluare a prețului și de indexare a prețului pentru gazul care vine pe LNG (Liquefied natural gas – gaz natural lichefiat), pentru că gazul pe LNG este foarte mobil și vasul care transportă LNG ar găsi un preț nefavorabil în Uniunea Europeană ar pleca către Asia, către America, către alte zone”, a detaliat Cristian Bușoi.
Întregul articol poate fi citit aici
