România rămâne marţială faţă de Ungaria în ceea ce priveşte criza imigranţilor. Ce transmite Guvernul de la Bucureşti.
Guvernul României „reiterează poziția conform căreia construcția unui gard, la granițele Ungariei cu vecinii săi, care să oprească fluxul de imigranți este neconformă cu normele Uniunii Europene”, Executivul precizând că poziţia sa, cu privire la tratamentul aplicat imigranților de autoritățile maghiare, „este în acord cu cele exprimate de statele UE, instituțiile UE și alte organisme internaționale”, potrivit unui comunicat remis, joi, redacţiei.
„Reamintim faptul că autoritățile maghiare au primit critici în ultimele zile atât de la organizațiile care veghează la respectarea drepturilor omului, cât și de la reprezentanți ai unor state ale Uniunii Europene și ai unor instituții europene și internaționale. Guvernul României consideră ca fundamentală respectarea normelor europene, a drepturilor omului, de către fiecare dintre statele UE, dar nu numai. De asemenea, Guvernul României consideră reacțiile oficialilor maghiari, la opiniile exprimate de către autoritățile de la București, ca fiind total nejustificate. (…) Vom continua un dialog cu toti partenerii europeni pentru a gasi cele mai bune soluţii pentru rezolvarea acestei situatii si pentru depăşirea, în spirit european, a provocărilor apărute în ultimele luni”, mai arată guvernanţii români.
Ataşat acestui punct de vedere, Guvernul citează opiniile exprimate de oficiali ai unor state din Uniunea Europeană, ai instituțiilor UE și ai celor internaționale, cu privire la acțiunile recente ale Ungariei.
Ban Ki-moon (secretarul general al ONU) a declarat: „Am fost scandalizat să văd cum sunt tratați acești refugiați și imigranți, este inacceptabil. Nu este acceptabil (tratamentul aplicat imigranților în Ungaria). Toate țările au probleme interne dar din moment ce sunt persoane care se refugiază din cauza războiului și a persecuțiilor trebuie să manifestăm compasiune și spirit de conducere”.
Totodată, Agenţia ONU pentru Refugiaţi afirmă că zidul “de protecţie” reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional de a solicita azil.
La rândul ei, Natasha Bertaud (purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene) a transmis că instituţia pe care o reprezintă „nu promovează construirea zidurilor de apărare şi încurajează statele membre să găsească măsuri alternative. Nu cu mult timp în urmă, am dărâmat ziduri în Europa. Nu ar trebui să le construim din nou”.
Premierul croat, Zoran Milanovic, a punctat: „Eu nu sunt de acord cu politica Budapestei și o consider nocivă și periculoasă .Zidurile care se ridica nu doar ca nu vor opri pe nimeni, ba mai si trimit un mesaj ingrozitor si periculos (…) Sarma ghimpata in Europa secolului al XXI-lea nu reprezinta niciun fel de raspuns, este doar o amenintare”.
Nu în ultimul rând, prim-ministrul sârb, Aleksandar Vucici, a afirmat: „Sunt surprins și șocat, vom discuta despre această decizie cu colegii noștri ungari. Soluția nu este să ridici ziduri. Serbia nu poate fi vinovată de situația creată de imigranți, nu suntem decât o țară de tranzit. Este Serbia vinovată de situația din Siria?” Premierul a mai pus întrebarea dacă țara sa trebuie, „la rândul ei, să ridice ziduri la granița cu Macedonia și Bulgaria?”, țări vecine de unde ajung în Serbia imigranți clandestini care vor să ajungă în țările occidentale din UE. „Serbia nu va ridica ziduri, nu se va izola, nu înțeleg această decizie și intenționez să discut despre asta cu partenerii noștri din cadrul UE”.
