Liderii liberali s-au reunit, marți seară, începând cu ora 18:00, într-o ședință a Biroului Politic Național. Întâlnirea liberalilor a avut loc în sistem hibrid, așa cum PS News anunțase în exclusivitate cu două zile în urmă.
Potrivit unor surse liberale prezente la ședință, majorarea pensiilor mici a fost una dintre temele pe care liberalii le-au abordat. Mai exact, Raluca Turcan a luat cuvântul în ședința PNL și a precizat că „majorarea plafonului de impozitare a pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei ar crește pensiile a aproape un milion de pensionari”. În replică, premierul Nicolae Ciucă a susținut că va merge cu această propunere în coaliție pentru a fi discutată cu partenerii de guvernare.
Ce s-a mai discutat în ședința PNL
Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi seară, că s-a discutat în şedinţa conducerii PNL și despre rectificarea bugetară, absorbţia fondurilor europene, dar şi chestiuni interne de partid, cum ar fi alegerile în diferite organizaţii.
Premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, marţi seară, că s-au discutat în şedinţa liberalilor despre ”aspecte legate de rectificarea bugetară precum şi eforturile pe care le-a făcut Guvernul pentru a lua decizii prin care să se concretizeze o absorbţie mai mare a fondurilor europene”.
„Am discutat cu preşedintii filialelor judeţene pentru desfăşurarea unor acţiuni concrete la nivelul UAT pentru a beneficia de absorbţia unor sume mari din fonduri europene, atât fonduri de coeziune, PNRR, cât şi cadrul financiar multianual 2021- 2017”, a mai afirmat liderul PNL.
Acesta apreciază că ”avem nevoie de stabilitate şi asigurarea unui cadru financiar consolidat care să devină atractiv pentru investiţii”. „La nivelul Guvernului avem o cifră importantă a investiţiilor străine directe. Au crescut în prima jumătate a anului cu 53.1%”, a mai declarat premierul.
Acesta a explicat că s-au discutat şi chestiuni interne legate de alegerile la nivelul organizaţiilor de seniori, tineret şi femei si la nivelul oamenilor de afaceri.
Nu s-a discutat ieșirea UDMR de la guvernare
Deputatul Adrian Cozma, președintele PNL Satu-Mare, a cerut zilele trecute ca UDMR să iasă de la guvernare, spunând că vicepremierul Kelemen Hunor, liderul UDMR, și ministrul mediului Tanczos Barna (UDMR) „au aplaudat și susținut politica lui (Viktor – n.red.) Orban” în cadrul vizitei premierului Ungariei la Băile Tușnad, unde a ținut un discurs împotriva „amestecării” rasiale dintre europeni și non-europeni, însă acest aspect nu a fost discutat în ședința PNL, au mai precizat sursele citate.
Declarațiile lui Viktor Orban care au stârnit reacții aprinse în Occident
Viktor Orban a iscat un val de indignare prin recentele sale afirmații de la Școala de vară de la Băile Tușnad.
Printre alte declarații grave, din registrul xenofobiei și al rasismului, Orban a cerut negocieri de pace în Ucraina, pe motiv că strategia UE a eșuat și a spus că Budapesta nu este de acord cu intenția anunțată privind reducerea consumului de gaz (n.red- decizia CE a fost anunțată ulterior).
De asemenea, liderul naţionalist ungar în vârstă de 59 de ani, un obişnuit al declaraţiilor controversate împotriva migranţilor, a respins viziunea unei societăţi „multietnice”.
„Nu vrem să fim o rasă mixtă”, care să se amestece cu „non-europeni”, a spus el, înainte de a face o aparentă aluzie la camerele de gazare ale regimului nazist, ceea ce i-a atras critici dure din partea comunităţii evreieşti şi demisia unei consiliere.
Ce a declarat premierul Ungariei, la Băile Tușnad, conform traducerii oficiale:
„Problema cea mai spinoasă continuă să fie problema demografică. Sunt mai multe înmormântări decât naşteri. (…) A doua provocare este fenomenul migraţionist, care a împărţit Europa în două. Fenomenul migraţionist a împărţit în două Europa.
Pur şi simplu, Occidentul s-a destrămat, s-a împărţit în două. Într-o parte avem ţări, naţiuni, unde avem europeni şi non-europeni, care trăiesc laolaltă. Acele state nu mai sunt naţiuni, acolo sunt nişte conglomerate de popoare.
Nu mai putem vorbi, zic eu, de Occident, este vorba despre o structură post-occidentală şi, conform regulilor matematicii, o să se întâmple acea mare schimbare demografică.
În acea parte a continentului nostru (…), procentajul populaţiei non-europene va creşte peste 50%. Şi avem cealaltă parte a Europei, a Occidentului, Europa Centrală şi de Est, adică este vorba despre noi. Nu aş vrea să creez confuzie, dar, totuşi, o spun, în sensul spiritual, Occidentul s-a mutat în regiunea noastră.
Aici avem Occidentul, acolo avem o structură post-occidentală şi se dă o bătălie între cele două părţi ale Europei. Deci, noi am făcut o ofertă post-occidentalilor, le-am spus ‘lăsaţi-ne în pace să ne decidem fiecare cine cu care vrea să fie vecin şi cu cine vrea să trăiască’. Post-occidentalii au refuzat această ofertă şi au spus ‘nu, noi o să vă transformăm în ceea ce suntem sau am devenit şi noi’.
Acum se vorbeşte mai puţin despre migraţie, dar, credeţi-mă, nimic nu s-a schimbat. Bruxellesul şi echipele soroşiste, pur şi simplu, vor ne să ne forţeze să îi acceptăm pe migranţi”.
„Un punct de vedere cultural”
Aflat joi în vizită în Austria, Orban și-a apărat discursul virulent pe care l-a susținut recent în România împotriva „amestecului de rase”, el motivând că a vorbit „dintr-un punct de vedere cultural”, potrivit AFP.
„Se întâmplă uneori să vorbesc de o manieră care poate fi prost înţeleasă, dar i-am cerut cancelarului (Karl Nehammer – n.r.) să plaseze informaţiile într-un context cultural.
În Ungaria, aceste expresii şi fraze reprezintă un punct de vedere cultural, civilizaţional”, a declarat premierul Ungariei.
De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban şi-a transformat ţara aplicând reforme „iliberale”, bazate pe „apărarea unei Europe creştine”. El i-a atacat în special pe migranţii veniţi din Africa şi Orientul Mijlociu şi ONG-urile care le vin în ajutor, înăsprind accesul la azil şi ridicând garduri la frontiere.
