Pandemia de coronavirus a deschis o nouă arteră diplomatică. “Diplomația vaccinurilor” reprezintă un nou instrument de putere soft pentru statele lumii, iar mari puteri sau puteri regionale precum Statele Unite, Rusia și China nu întârzie să se folosească de acest instrument. Țara noastră a pus și ea în practică, într-un mod abil, diplomația vaccinurilor în relația cu R. Moldova. Cu toate acestea, pe plan intern, România începe să piardă teren la capitolul vaccinare.
România și și succesul diplomației vaccinurilor în R. Moldova
România a donat mii de doze către vecinii de peste Prut, fiind unul dintre puținele state din Uniunea Europeană care a acționat în acest mod. Decidenții politici de la București au sesizat bine această oportunitate și au acționat inteligent prin Ministerul Afacerilor Externe. Relația specială dintre România și R. Moldova a fost întărită așadar în acest context. Gestul reprezintă în sine un indicator al faptului că România încearcă să își mențină influența culturală și politică în R. Moldova, în ciuda faptului că țara rămâne sfâșiată între susținătorii unei orientări către Est a țării și cei pro-Occidentali. Pentru București, orientarea politică a R. Moldova către Vest reprezintă o prioritate strategică. În acest sens, diplomația vaccinurilor consolidează parcursul european al R. Moldova, de vreme ce acestea reprezintă un ajutor din Vest, intermediat de țara noastră. Nu trebuie să uităm însă că România nu e singura care încearcă să își consolideze influența în R. Moldova. Rusia este celălalt competitor pentru acest rol. În cazul diplomației vaccinurilor însă, România a câștigat partida de vreme ce decidenții politici de la Chișinău s-au arătat sceptici în ceea ce privește vaccinul rusesc, Sputnik V.
România pierde teren la vaccinare
Dacă pe plan extern am reușit să ne folosim cu abilitate de diplomația vaccinurilor în R. Moldova, pe plan intern însă începem să pierdem teren în ceea ce privește vaccinarea populației. Statisticile arată că până în data de 18 mai, în țara noastră se vaccinaseră complet doar 2.972.379 de oameni, adică 15,3% in totalul populației. Între timp, am depășit pragul de 4 milioane de persoane vaccinate cu prima doză, însă comparativ cu alte state din Uniunea Europeană pierdem teren. State în care scepticismul față de vaccin a fost foarte ridicat la început și care se aflau pe ultimele locuri în Europa, precum Croația și Franța ne-au depășit deja. Dintre vecini doar Bulgaria stă mai prost decât noi. Ungaria are deja de aproape două ori mai mulți oameni imunizați decât noi.
De ce contează aceste cifre? Ele reprezintă un bun indicator al rapidității cu care statele își vor reveni de pe urma pandemiei. Cu cât există mai multe persoane vaccinate, cu atât mai mult există șanse ca activitățile ante-pandemie să fie reluate și prin urmare economia să se pună din nou în mișcare. Totodată, statele în care majoritatea populației este vaccinată vor putea trece mai ușor peste un eventual alt val al epidemiei. Vaccinarea contribuie altfel spus direct la reconstrucția post-covid. Statele care vor rămâne în urmă la vaccinare își vor reveni mai greu din pandemie.
Măsurile de relaxare impuse de autoritățile din România începând cu 15 mai ar putea fi extinse începând cu 1 iunie. Dar o grabă în ceea ce privește relaxarea ar putea echivala cu incendierea propriei valize pentru autorități. Cu cât relaxarea va fi mai mare, cu atât mai mult o mare parte a populației nu va mai simți nevoia de a se vaccina, iar lucrul acesta ne-ar putea expune la un nou val epidemiologic. Reconstrucția post-Covid depinde direct proporțional de campania de vaccinare, iar autoritățile nu trebuie să se îmbete cu apă rece și să piardă din vedere lucrul acesta.
