Citiți în cele ce urmează cum ar putea vota judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) în cazul așa-numitei „ordonanțe Dragnea” (OUG care aduce modificări Codului Penal).
Redacția PSnews.ro a făcut un inventar al actualilor judecători CCR, din punctul de vedere al parcursului profesional al acestora și al susținerii politice de care s-au bucurat pentru numirea la Curtea Constituțională.
1. Valer Dorneanu – actualul președinte al CCR este un nume greu din PSD. Membru al PDSR din octombrie 2000, Dorneanu a ajuns membru în Biroul Executiv și în Consiliul Național al PSD (PDSR) și vicepreședinte al organizației PSD Iași. Ulterior, în octombrie 2002, Valer Dorneanu a fost ales vicepreședinte al Consiliului Național al PSD. Între 2000 și 2004, Dorneanu a condus Camera Deputaților, iar în mandatul parlamentar ulterior (între 2006 și 2008) a îndeplinit funcția de vicepreședinte al forului legislativ inferior. De altfel, PSD l-a propus pe Valer Dorneanu în 2013 pentru postul de judecător la CCR, după ce, în 2012, tot social-democrații îl susținuseră pe jurist pentru funcția de Avocat interimar al Poporului (după revocarea lui Gheorghe Iancu).
2. Marian Enache – deputat FSN (1990-1992), PDSR (1996-2000) și UNPR (2012-2016), Enache a fost propus în 2016 de către Senat pentru un post de judecător la CCR. Trebuie să subliniem că Marian Enache a fost susținut de către PSD pentru fotoliul de la CCR.
3. Petre Lăzăroiu (care, potrivit Luju.ro, și-a schimbat numele de Ceaușescu după decembrie 1989) – propus la CCR în 2008 și în 2010 de către președintele momentului, Traian Băsescu, Lăzăroiu făcuse bani frumoși până atunci ca avocat reprezentând CNADNR (companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, condus la acea vreme de PDL-istul Radu Berceanu). În 2015, Parchetul General l-a audiat ca martor pe Petre Lăzăroiu în dosarul controversatei erate date de CCR în vara anului 2012, erată ce a schimbat modul de calcul al cvorumului la referendum și care i-a permis lui Băsescu să se întoarcă la Palatul Cotroceni.
4. Mircea Ștefan Minea – propus în 2010 de către PDL, Minea este însuși autorul eratei din paragraful anterior, fiind audiat la PICCJ tot în calitate de martor.
5. Daniel Marius Morar – propus tot de către Traian Băsescu la CCR (în 2013), Morar a condus Direcția Națională Anticorupție (DNA) între 2005 și 2012. Daniel Morar a intrat în istorie pentru că a inventat controversata imunitate a președintelui României (fapt ce i-a permis DNA-ului din acea vreme să-l albească pe Băsescu în megadosarul Flota; de altfel, în mandatul aceluiași morar DNA a șters total uriașul prejudiciu de 300 de milioane de dolari din „Flota”).
6. Mona-Maria Pivniceru – propusă în 2013 de către PNL, Pivniceru fusese din 2012 ministru al Justiției în guvernarea USL. BZI.ro scria în 2012 că Mona Pivniceru a fost susținută de către ministrul de atunci al Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL), și de Mihail Vlasov, cel care conducea atunci Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Cu toate acestea, există un semn de întrebare privind afilierea politică a Monei Pivniceru: în august 2012, în presă au apărut imagini cu jurista care se deplasa în mașina lui Andrei Năstase (unul dintre fiii lui Adrian Năstase), exact în perioada în care Pivniceru se pregătea să plece de la ICCJ la Ministerul Justiției. Mona Pivniceru a declarat atunci pentru Gândul.info că nu știa cui îi aparținea autoturismul și că persoana care o luase cu acea mașină era Mariana Alexandrescu.
Mariana Alexandrescu – nomen odiosus
„Mariana Alexandrescu a fost până în 2009 consilier parlamentar la cabinetul lui Adrian Năstase. Potrivit unor surse Mariana Alexandrescu a mai activat şi în cadrul Ministerului Justiţiei şi a fost şi judecător. Mariana Alexandrescu nu este una şi aceeaşi persoană cu Anca Alexandrescu fost consilier pe probleme de comunicare al lui Adrian Nastase in perioada in care acesta conducea Guvernul”, explica site-ul citat în același articol.
Între timp, într-un articol de pe 30 ianuarie 2017, România Liberă a demascat-o pe Mariana Alexandrescu drept cea care l-a ajutat pe actualul ministru al Justiției, Florin Iordache, să redacteze proiectele celor două ordonanțe de urgență care scot acum lumea în stradă: grațierea și modificarea Codului Penal.
„Apropiata familiei fostului premier Adrian Năstase, Mariana Alexandrescu este consilierul cu care ministrul Justiției, Florin Iordache, a redactat cele două ordonanțe care scot lumea în stradă: ordonanța grațierii și ordonanța modificărilor codurilor penale, adică a unei amnistii mascate. Informația ne-a fost dată de însuși ministrul Justiției.
Florin Iordache ne-a declarat că o cunoaște pe Mariana Alexandrescu de mai mulți ani, că a preluat-o de la biroul Camerei Deputaților care îi era destinat vicepreședintelui de atunci Viorel Hrebenciuc (inculpat în dosarul retrocedărilor, cu prejudicii de peste 303 milioane de euro!). Practic, se poate spune că Iordache a mostenit-o pe Alexandrescu de la Adrian Năstase și Viorel Hrebenciuc”, detalia cotidianul citat.
7. Livia Doina Stanciu – propusă la CCR în 2016 de către actualul președinte Klaus Iohannis, Livia Stanciu intrase până atunci în imensul scandal Mariana Rarinca, care a ținut primele pagini ale ziarelor în vara anului 2015. Anterior, în ianuarie același an, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Stanciu, îi dăduse definitiv câștig de cauză lui Iohannis în procesul cu ANI, după ce, în 2014, aceeași Livia Stanciu sugerase că dosarul ar fi trebuit amânat până după alegerile prezidențiale (fapt ce s-a și întâmplat). În noiembrie 2016, CEDO i-a dat dreptate primarului din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, stabilind că ICCJ îl condamnase în 2010 cu încălcarea dreptului la un proces echitabil. Din complet făcuse parte și Livia Stanciu.
8. Simona-Maya Teodoroiu – propusă în 2015 la CCR de către PSD. Secretar de stat în Ministerul Justiției între 2012 și 2015, Teodoroiu a fost, din 2002 până în 2009, membru al Delegaţiei României la Curtea Permanentă de Arbitraj, la Haga, iar în 1996 a ocupat poziţia de raportor naţional pentru protecţia juridică a mediului, în cadrul reţelei „Droit de l’Environnement” a AUPELF – UREF (în prezent, AUF), în Dakar, Senegal.
9. Attila Varga – propus în 2016 de UDMR, Varga a fost conferenţiar universitar la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca (Facultatea de Ştiinţe şi Artă, Departamentul de Ştiinţe Juridice) și cadru didactic asociat a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Adminstrative şi ale Comunicării, Extensia Satu-Mare, a Universităţii „Babeş-Bolyai”. Attila Varga a fost unul dintre „dinozaurii” Parlamentului, fiind ales neîntrerupt deputat din 1990 până în 2008.
CE OBSERVĂM?
Făcând inventarul judecătorilor prezentați mai sus, vedem că 3 dintre cei 9 magistrați ar putea fi considerați drept oamenii PSD, 2 ai lui Traian Băsescu (poate chiar 3, dacă îl punem la socoteală și pe Mircea Minea), 1 al lui Iohannis și 1 al UDMR (partid care și-a anunțat deja susținerea din Parlament pentru cabinetul PSD-ALDE). Marele semn de întrebare planează asupra Monei Pivniceru: își va menține afiliația PNL-istă sau în balanță va atârna mai greu prietenia cu Mariana Alexandrescu, omul PSD? În ceea ce privește ordonanța Dragnea, anume Mona Pivniceru ar putea schimba soarta votului, stabilind dacă raportul de 5 la 4 va fi în favoarea sau în defavoarea OUG-ului PSD-ist. (Amintim succint că Băsescu a anunțat chiar astăzi că PMP va susține moțiunea de cenzură împotriva guvernului PSD-ALDE.)
CITIȚI ȘI: Băsescu, primele declarații privind demisia și moțiunea: Nu suntem în remorca PNL-ului!
Dar, bineînțeles, ceea ce v-am prezentat mai sus este un scenariu sumbru, în care fiecare dintre cei 9 judecători și-ar putea aminti de „nașul din suflet” care l-a trimis la CCR (chiar dacă „nașul” pare să fie altul pentru fiecare). Altminteri, Constituția obligă orice judecător să judece numai în conformitate cu legea.
